• Tweet

Rușii își scot masiv banii din bănci, speriați de atacurile cu drone din Ucraina și de teama că statul le va confisca economiile pentru a finanța războiul. Această panică financiară provoacă probleme mari băncilor și blochează planurile Kremlinului de a strânge bani prin obligațiuni.

Potrivit Băncii Centrale a Rusiei, în primele două săptămâni din august au fost retrase aproape 3,4 miliarde de dolari, după alte 7,3 miliarde în iulie și peste 4,5 miliarde în iunie. Sberbank estimează că totalul retragerilor din acest an ar putea fi de două ori mai mare decât cel din primul an al invaziei.

Specialiștii avertizează că aceste mișcări afectează grav lichiditatea băncilor rusești, care sunt deja sufocate de creditele neperformante acordate pentru susținerea industriei militare. În același timp, marile companii încearcă să mute miliarde de dolari în afara țării.

Retragerile provoacă probleme majore de lichiditate, suprasolicitând un sector financiar deja pus la grea încercare de nivelurile crescânde ale creditelor neperformante, ca urmare a unui boom al creditării dirijat de guvern pentru a intensifica producţia militară.

„Dronele zboară. Lucrurile ard. Nervozitatea creşte. Iar oamenii încep să-şi dâse seama că trebuie să-şi ţină banii sub saltea şi nu undeva în bănci, unde s-ar putea să nu-i mai primească înapoi", a spus fostul oficial din domeniul finanţelor, care, la fel ca alţii, a vorbit sub condiţia anonimatului.

„Pentru unele bănci, aceasta este într-adevăr o problemă", a spus fostul oficial. „Nu se aşteptau la asta şi au investit toţi banii în altă parte, dar totuşi oamenii vin şi retrag jumătate de trilion de ruble pe lună", arată el.

Aleksandra Prokopenko, fostă consilieră a Băncii Centrale a Rusiei, a afirmat că aceste retrageri reflectă o teamă tot mai profundă în rândul populaţiei ruse.

„Înseamnă că oamenii nu au încredere în sistemul bancar rus sau în sistemul financiar rus", a spus Prokopenko. „Toate acestea sunt o consecinţă a temerii că guvernul va lua măsuri împotriva sistemului bancar, că ar putea naţionaliza depozitele", explică ea. În opinia sa, o astfel de naţionalizare este puţin probabilă. În schimb, nu exclude posibilitatea ca autorităţile să impună limite asupra retragerilor.

Suma totală retrasă în acest an depăşeşte deja cei 24,7 miliarde de dolari (2 trilioane de ruble) retraşi în primul an după invazia din februarie 2022.

În primele două săptămâni ale invaziei, 23 de miliarde de dolari au părăsit sistemul, iar băncile păreau să fie în pericol din cauza deponenţilor şi a întreprinderilor care stăteau la coadă pentru a-şi goli conturile, până când guvernul a stopat exodul impunând controale stricte asupra capitalului şi majorând brusc ratele dobânzilor.

Acum, marile întreprinderi încearcă, de asemenea, să-şi mute banii în afara sferei de influenţă a autorităţilor de reglementare ruse, pe măsură ce creşte îngrijorarea cu privire la potenţiale confiscări de active. Acest lucru agravează şi mai mult problemele, a afirmat fostul oficial.

În total, peste 9,4 miliarde de dolari au fost transferaţi în afara Rusiei în al doilea trimestru al anului 2026, potrivit datelor Băncii Centrale.

„În fiecare lună se înregistrează un flux de ieşire (de capital) semnificativ", a declarat Skvorţov pentru RBK Radio, un post de radio rus. „Dacă tendinţa continuă, lucrurile nu se vor îmbunătăţi", a adăugat el.

Retragerile de fonduri au subminat deja eforturile guvernului rus de a strânge bani pentru finanţarea războiului prin emiterea de obligaţiuni de stat.

Luna trecută, Ministerul Finanţelor a fost nevoit să anuleze emisiunile de obligaţiuni planificate, chiar dacă a devenit din ce în ce mai dependent de acestea ca mijloc de acoperire a unui deficit bugetar uriaş, pe fondul creşterii continue a cheltuielilor militare în timp ce economia stagnează.

Skvorţov a declarat pentru RBK Radio că problemele de lichiditate ale băncilor înseamnă că multe dintre acestea nu pot aloca fonduri pentru a cumpăra obligaţiuni de stat.

Având în vedere că deficitul bugetar pentru perioada ianuarie-iulie se ridică deja la 6,46 trilioane de ruble (76,1 miliarde de dolari) - depăşind cu mult prognoza de 3,8 trilioane de ruble pentru întregul an - cresc temerile că Kremlinul ar putea confisca veniturile marilor întreprinderi pentru a-şi finanţa războiul.

„Dacă guvernul are nevoie de bani, Putin va recurge pur şi simplu la confiscarea activelor. Nu-i pasă", a spus un asociat al unui miliardar rus. „Şi cred că în această direcţie se îndreaptă lucrurile", a adăugat el.

În plus, „există senzaţia că puterea politică nu mai este la fel de stabilă, iar aceasta este o perioadă în care este mai bine să nu fii prezent", a spus fostul oficial din domeniul finanţelor.

Deja mai multe companii deţinute de oligarhi ruşi au fost vizate de guvern în cadrul unei campanii de naţionalizare care, numai anul trecut, a dus la confiscarea unor active în valoare de 51,5 miliarde de dolari în favoarea statului, potrivit procurorilor ruşi.

În iunie anul trecut, statul rus a confiscat active în valoare de 7,6 miliarde de dolari (550 de miliarde de ruble) de la Vadim Moşkovici, fondatorul Rosagro, unul dintre cele mai mari holdinguri agricole din Rusia, după ce oligarhul a fost reţinut şi acuzat de fraudă pe scară largă. A fost cea mai mare confiscare de active din Rusia de la începutul invaziei pe scară largă.

Printre cei care şi-au pierdut activele în favoarea statului se numără şi Dmitri Kamenscik, care deţinea anterior aeroportul Domodedovo din Moscova, precum şi Konstantin Strukov, care controla una dintre cele mai mari mine de aur din ţară.

Unii economişti susţin că eforturile Kremlinului de a direcţiona creditele bancare către intensificarea producţiei militare sufocă economia civilă, mai ales pentru că ratele ridicate ale dobânzilor şi inflaţia lasă băncilor şi companiilor puţine fonduri disponibile pentru investiţii în sectoarele non-militare.

Economia rusă s-a blocat în prima jumătate a anului 2026, creşterea produsului intern brut scăzând la 0,3%, comparativ cu 1,2% în prima jumătate a anului 2025.

Deocamdată, însă, războiul administraţiei Trump cu Iranul a determinat o nouă creştere a preţurilor petrolului şi i-a oferit Kremlinului o uşurare parţială în faţa constrângerilor bugetare.

Veniturile statului rus din petrol şi gaze au crescut cu 60% în iulie faţă de aceeaşi lună a anului precedent, pe fondul creşterii preţurilor globale la petrol, dar sunt încă cu 11% mai mici în perioada ianuarie-iulie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor ruseşti de petrol, precum şi asupra reţelei extinse de depozite aparţinând Wildberries, cel mai mare retailer online din Rusia, afectează, de asemenea, profiturile miliardarilor ruşi.

„Asta îi costă bani pe aceşti oameni. Trebuie să bage mâna în buzunar. Nu sunt obişnuiţi să aibă toate aceste probleme", a spus asociatul unui oligarh rus, referindu-se la cele mai bogate persoane din Rusia.

Ucraina a lovit peste 20 de depozite Wildberries de când a început să vizeze facilităţile companiei pe 18 iulie, într-un val de atacuri care, potrivit estimărilor unor economişti, a distrus mărfuri în valoare de peste 6 miliarde de dolari şi a provocat daune de peste 3 miliarde de dolari infrastructurii Wildberries.

„Nu este un loc în care ai vrea să faci afaceri. Dacă poţi să scoţi bani din ţară, o faci", a mai spus asociatul.

„Toţi cei care pot încearcă să scoată bani din ţară, dar devine din ce în ce mai dificil să faci asta", spune şi un director de afaceri din Moscova.

Un canal cheie pentru scoaterea banilor din Rusia, pe fondul restricţiilor guvernamentale tot mai severe privind transferurile mari de numerar în străinătate, implică deschiderea de conturi de brokeraj în ţările vecine Kazahstan, Kârgâzstan şi Armenia, potrivit directorului de afaceri din Moscova şi fostului oficial din domeniul finanţelor. „De acolo, aceşti bani pot fi investiţi în întreaga lume", a spus fostul oficial din domeniul finanţelor.

Pe măsură ce cresc îngrijorările cu privire la costurile financiare tot mai mari ale războiului, mai mulţi oficiali de rang înalt au avut intervenţii publice rare în ultimele săptămâni.

Gherman Gref, directorul Sberbank, s-a abătut de la linia oficială la sfârşitul lunii iunie, declarând public că toată lumea doreşte ca războiul să se încheie cât mai curând posibil.

Apoi, la începutul lunii august, influentul primar al Moscovei, Serghei Sobianin, s-a pronunţat împotriva apelurilor parlamentarilor cu poziţii radicale de a orienta şi mai mult economia către război. „Dacă nu există o economie a vieţii paşnice în sine, nu vor exista impozite, nici venituri pentru populaţie, situaţia politică va fi complet diferită şi, atunci, nu vom avea succes nici în război", a declarat Sobianin pentru TASS, agenţia de ştiri a statului. „Iar a distruge viaţa, a distruge economia civilă înseamnă a distruge ţara însăşi", a punctat el.