Raport al Băncii Mondiale: Continentele pierd apă dulce într-un ritm alarmant, echivalent cu patru bazine olimpice pe secundă

Postat la: 31.12.2025 | Scris de: ZIUA NEWS

Continentele Pământului pierd apă dulce într-un ritm alarmant, conform unui nou raport, realizat de Banca Mondială, în care se arată că în fiecare secundă se pierde un volum de apă echivalent cu patru bazine olimpice. Aridizarea continentelor reprezintă o scădere pe termen lung a disponibilităţii apei dulci pe mase mari de uscat. Este cauzată de topirea accelerată a zăpezii şi a gheţii, dezgheţul permafrostului, evaporarea apei şi extracţia apelor subterane.

„Întotdeauna considerăm că problema apei este o problemă locală", a declarat pentru Live Science autorul principal Fan Zhang, responsabil global pentru Apă, Economie şi Schimbări Climatice la Banca Mondială, într-un interviu comun cu co-autorul Jay Famiglietti, hidrolog şi profesor de sustenabilitate la Universitatea de Stat din Arizona. „Dar ceea ce arătăm în raport este că problemele locale legate de apă ar putea trece rapid de graniţele naţionale şi ar putea deveni o provocare internaţională."

Continentele au depăşit acum calotele glaciare ca fiind cel mai mare contribuitor la creşterea nivelului mării la nivel global, deoarece, indiferent de originea sa, apa dulce pierdută ajunge în cele din urmă în ocean. Noul raport a constatat că această contribuţie este de aproximativ 324 miliarde de metri cubi de apă în fiecare an - suficient pentru a satisface nevoile anuale de apă pentru 280 de milioane de oameni. „În fiecare secundă pierdem patru piscine de dimensiuni olimpice", a spus Zhang.

Raportul a fost publicat pe 4 noiembrie de Banca Mondială. Rezultatele sale se bazează pe 22 de ani de date din misiunea GRACE a NASA, care măsoară micile schimbări ale gravitaţiei Pământului rezultate din mişcarea apei. Autorii au compilat, de asemenea, date economice şi de utilizare a terenurilor timp de două decenii, pe care le-au introdus într-un model hidrologic şi într-un model de creştere a culturilor.

Cantitatea medie de apă dulce pierdută de pe continente în fiecare an este echivalentă cu 3% din „venitul" net anual al lumii din precipitaţii, a constatat raportul. Această pierdere ajunge la 10% în regiunile aride şi semi-aride, ceea ce înseamnă că uscarea continentală afectează cel mai puternic zonele deja aride, cum ar fi Asia de Sud, a spus Zhang. Aceasta este o problemă în creştere. Într-un studiu publicat la începutul acestui an, Zhang, Famiglietti şi colegii lor au arătat că anumite zone uscate se transformă rapid în regiuni „super-uscate".

„Impactul se simte deja", a spus Zhang. Regiunile în care agricultura este cel mai mare sector economic şi angajează cei mai mulţi oameni, cum ar fi Africa Subsahariană şi Asia de Sud, sunt deosebit de vulnerabile. „În Africa Subsahariană, şocurile de secetă reduc numărul de locuri de muncă cu 600.000 până la 900.000 pe an. Dacă ne uităm la cine sunt persoanele afectate, acestea fac parte din grupurile cele mai vulnerabile, cum ar fi fermierii fără pământ". Ţările care nu au un sector agricol extins sunt, de asemenea, afectate indirect, deoarece majoritatea importă alimente şi bunuri din regiunile în curs de aridizare.

Consecinţele pentru ecosisteme sunt, de asemenea, dramatice. Uscarea continentală creşte probabilitatea şi severitatea incendiilor de vegetaţie, iar acest lucru este valabil mai ales în zonele cu foarte multă biodiversitate, a constatat raportul. Cel puţin 17 dintre cele 36 de zone de biodiversitate recunoscute la nivel global - inclusiv Madagascar şi părţi din Asia de Sud-Est şi Brazilia - prezintă o tendinţă de scădere a disponibilităţii apei dulci şi prezintă un risc crescut de incendii de vegetaţie.

În prezent, cea mai mare cauză a uscării continentelor este extracţia apelor subterane. Apa subterană este slab protejată şi subgestionată în majoritatea părţilor lumii, ceea ce înseamnă că ultimele decenii au fost o pompare „liberă pentru toţi", a spus Famiglietti. Şi cu cât lumea devine mai caldă şi mai uscată din cauza schimbărilor climatice, cu atât este probabil să fie extrasă mai multă apă subterană, deoarece umiditatea solului şi sursele de apă glaciară vor începe să se diminueze.

Cu toate acestea, reglementări şi stimulente mai bune ar putea reduce suprapomparea apelor subterane. Conform raportului, agricultura este responsabilă pentru 98% din amprenta globală a apei, aşa că „dacă eficienţa utilizării apei în agricultură este îmbunătăţită până la un anumit prag de referinţă, cantitatea totală de apă care poate fi economisită este uriaşă", a spus Zhang.

La nivel global, dacă eficienţa utilizării apei pentru 35 de culturi cheie, cum ar fi grâul şi orezul, s-ar îmbunătăţi la niveluri medii, s-ar economisi suficientă apă pentru a satisface nevoile anuale a 118 milioane de oameni, au descoperit cercetătorii. Există numeroase modalităţi de a îmbunătăţi eficienţa utilizării apei în agricultură; de exemplu, ţările ar putea schimba locul în care cultivă anumite culturi pentru a se potrivi cu disponibilitatea apei dulci în diferite regiuni sau ar putea adopta tehnologii precum inteligenţa artificială pentru a optimiza momentul şi cantitatea de irigaţii.

De asemenea, ţările pot stabili limite de extracţie a apelor subterane, pot stimula fermierii prin subvenţii şi pot creşte preţul apei pentru agricultură, mai susţine raportul Băncii Mondiale. În plus, raportul a arătat că ţările cu preţuri mai mari la energie au avut rate de uscare mai lente, deoarece pomparea apelor subterane costă mai mult, ceea ce sporeşte eficienţa utilizării apei.