• Tweet

Noua taxă de 25 de lei pentru coletele provenite din afara Uniunii Europene, care va intra în vigoare în România de la 1 ianuarie 2026 și va afecta inclusiv comenzile plasate pe platforme precum Shein și Temu, a generat reacții puternice în mediul online.

Mulți români au rămas cu impresia că această sumă va fi achitată direct de consumatori, ceea ce scoate la iveală o lipsă clară de comunicare din partea autorităților privind modul real de aplicare a măsurii. Principala incertitudine legată de noua taxă pe colete este cine va suporta, în cele din urmă, costul acesteia.

,,Nu prea comand de pe AliExpress, deci nu știam exact cum trimit ei pachetele. Ieri am pus o comandă de 3 chestii și îmi apare că vin separat, și ajung după data de 1 ianuarie 2026. Cine plătește taxa aceea de 25 de lei, eu sau AliExpress? Eu deja am plătit conținutul pachetelor și taxele de livrare de pe aplicație. Va trebui să mai plătesc 75 de lei pentru trei pachete sau taxa se va pune către vânzătorii de pe AliExpress?" este întrebarea pusă de o tânără pe platforma Reddit.

Cei mai mulți dintre utilizatori i-au răspuns greșit, că ea este cea care trebuie să plătească, semn că autoritățile nu au comunicat suficient cu privire la această taxă. Legea prevede de fapt că obligația de plată nu revine cumpărătorului, ci expeditorului. Banii vor trebui colectați, de la caz la caz, de către Poșta Română sau companiile de curierat. Tot acestea îi vor raporta lunar la ANAF și vira la bugetul de stat.

La nivel european, această măsură este o soluție temporară, pe durata modernizării Uniunii Vamale. În același timp, regimul actual care permite scutirea de taxe vamale pentru comenzile mici, deși acestea rămân supuse TVA-ului și declarației vamale, va fi eliminat treptat.

Decizia este așteptată să afecteze în principal platformele de comerț electronic, care se bazează pe livrări din afara UE, cel mai adesea din China, precum Shein, Temu și AliExpress. Măsura vine în contextul în care oficialii de la Bruxelles încearcă să răspundă preocupărilor legate de concurența neloială, siguranța consumatorilor, frauda prin subevaluarea comenzilor, dar și costurile de mediu asociate cu creșterea volumului de transporturi mici.

Potrivit datelor citate de instituțiile europene, Uniunea Europeană a primit în 2024 aproximativ 4,6 miliarde de comenzi cu valoare redusă, majoritatea fiind trimise din China. Acest volum ridicat a creat o presiune de a acționa mai repede decât calendarul inițial pentru o reformă mai amplă, explică analiștii XTB.

Pentru platforme precum Shein, Temu și AliExpress, introducerea unei taxe fixe per expediere ar putea pune presiune fie pe prețul final, fie pe marjele de profit. Taxa ar afecta produsele cu preț unitar scăzut, de exemplu gadgeturile mici sau îmbrăcămintea cu prețuri reduse, iar platformele pot transfera o parte din costuri către consumator sau pot absorbi o parte din costuri pentru a-și menține competitivitatea.

Pentru a reduce costurile vamale, platformele ar putea să își mute o parte din stocuri și distribuție din depozite din UE, chiar dacă acest lucru implică mai mult capital, costuri de depozitare mai mari și o complexitate operațională mai mare. Noua taxă face parte dintr-o mișcare mai amplă de înăsprire a „plasei de reglementare" asupra importurilor de valoare redusă și comerțului electronic, inclusiv preocupările legate de produse, etichetare, securitate și fraudă, ceea ce poate duce la creșterea costurilor de conformitate și control.

Odată cu această măsură, principalii beneficiari sunt companiile care deja vând și livrează din depozite din Uniunea Europeană. Deoarece comenzile provenite direct din străinătate vor aduce acum un cost suplimentar, diferența de preț față de comerțul european va tinde să scadă. Vorbim despre un efect care poate avantaja, așadar, comercianții europeni și piețele cu vânzători și logistică în UE.

În plus, dacă platforme precum Shein, Temu sau AliExpress decid să stocheze marfă în Europa pentru a evita întârzierile și costurile, companiile de logistică și centrele de distribuție din UE ar putea, de asemenea, să aibă o creștere a cererii, arată analiștii XTB. Pe scurt, micii vânzători europeni ar putea beneficia de o oarecare „ușurare" în ceea ce privește concurența, în special în cazul produselor ieftine și cumpărate din impuls, mai adaugă analiștii XTB, companie de investiții pe bursele internaționale.

Pachetul 2 de măsuri fiscale aprobat în Parlament impune de la 1 ianuarie o taxă de 25 de lei pe coletele Temu și Shein, a căror valoare declarată se situează sub plafonul de 150 de euro. Se instituie o taxă logistică pentru gestionarea fluxurilor de bunuri extracomunitare, în valoare de 25 de lei pentru fiecare colet ce conţine bunuri cu valoare comercială, denumit în continuare colet, care intră pe teritoriul României, cu loc de începere al livrării în afara teritoriului Uniunii Europene, a cărei valoare declarată se situează sub plafonul de 150 de Euro, denumită în continuare „taxă", indiferent de locul punerii în liberă circulație în Uniunea Europeană.

Taxa se aplică coletelor care conţin bunurile livrate în cazul vânzărilor la distanţă de bunuri importate din teritorii terțe sau ţări terțe. Prin colet se înţelege fiecare expediere ce conţine bunuri cu valoare comercială, aferente unor operaţiuni de vânzare la distanţă de bunuri importate din teritorii terţe sau ţări terţe. Obligaţia de plată a taxei revine furnizorului bunurilor, persoanei care expediază coletul sau entității care facilitează prin intermediul unei platforme digitale vânzarea la distanţă de bunuri, după caz.

Coletele a căror livrare nu a fost efectuată către destinatarul final din România nu fac obiectul taxei. În cazul coletelor care sunt returnate în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă Guvernului nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniştii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, aprobată cu modificări prin Legea nr.157/2015, de persoana destinatară din România, taxa nu se rambursează.

Coletul care face obiectul acestui act normativ, livrat pe teritoriul României, este însoţit de informații cu privire la declarația de origine a acestuia, aşa cum a fost transmisă în vederea efectuării formalităţilor vamale simplificate prin declaraţia vamală cu set redus de date - H7, emisă de furnizorul bunurilor, persoana care expediază coletul sau entitatea care facilitează prin intermediul unei platforme digitale vânzarea la distanţă de bunuri, după caz. Obligația de colectare, declarare şi virare a taxei revine furnizorilor de servicii poştale astfel cum sunt definiți la art. 2 punctul 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 13/2013. Aceste prevederi privind taxa intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026.