• Tweet

Vaccinul antiCOVID-19 a ajuns în România. Deocamdată, într-o tranșă simbolică, de 10.000 de doze de la Pfizer/BioNTech, care vor asigura imunizarea a 5.000 de persoane. Campania de vaccinare va începe pe 27 decembrie, iar primele pe listă sunt cadrele medicale din spitalele COVID.

Administrarea vaccinului antiCOVID-19 se face cu două doze. După tranșa de 10.000 primită vineri, autoritățile speră ca până la sfârșitul anului, cel mai probabil în jurul datei de 28 decembrie, să mai ajungă în România 140.000 - 150.000 de doze, aceasta fiind și estimarea sosirilor săptămânale de aici încolo. Pentru a avea efectul dorit, cel puțin 60%-70% din populație ar trebui să se vaccineze. În acest moment însă, potrivit lui Raed Arafat, rata de acceptare a vaccinului este estimată, la populația generală, la 30%-40%.

Potrivit datelor colectate de autorități, la nivelul sistemului de sănătate, rata cea mai mare de acceptare este de peste 90% în spitalele COVID. În celelalte unități medicale, aceasta este de 70% în rândul cadrelor medicale cu studii superioare și 50% în rândul celor fără studii superioare. O rată de acceptare mai mare este în cazul medicilor de familie, în jur de 80%. Campania de vaccinare începe pe 27 decembrie și se va desfășura în trei etape. Primii care vor primi serul vor fi cei care lucrează în 10 spitale COVID.

Fiecare persoană care se vaccinează va fi înregistrată în Registrul Național al vaccinărilor și va primi o adeverință în limbile română și engleză. De asemenea, STS dezvoltă o aplicație pentru programarea la vaccinare. Vaccinurile care au ajuns în România sunt cele produse de Pfizer-BioNTech și sunt vaccinuri de tip ARN mesager. Ele sunt recomandate persoanelor peste 16 ani. De asemenea, experiența legată de utilizarea la femeile gravide este limitată. De asemenea, durata protecției oferite de vaccin este necunoscută și este încă în curs de a fi determinată prin studii clinice aflate în desfășurare.

ARN-ul si ADN-ul sunt macromolecule indispensabile tuturor formelor de viață cunoscute până în prezent, alături de proteine, lipide și carbohidrați. ADN-ul uman este localizat în nucleul celular. ARN-ul mesager se găsește în citoplasma celulară - în afara nucleului - și are rol mult mai precis, cum este transmiterea de informații cu privire la sinteza de proteine în celulă. Întrucât ARN-ul mesager nu pătrunde în nucleul celular, nu poate influența ADN-ul celular propriu, se precizează pe site-ul oficial dedicat vaccinării antiCOVID-19.

Vaccinurile care utilizează tehnologia ARN mesager folosesc o secvență de ARN mesager, care, odată introdusă în celule, transmite mesajul de sintetizare a proteinei Spike, proteină de suprafață a virusului SARS-CoV-2. Cantitatea de ARN mesager corespnzătoare unei doze de vaccin este standardizată, ceea ce va asigura producția unui nivel predefinit de proteină Spike. Identificarea în organismul uman a acestei proteine ca fiind străină declanșează un răspuns imun care este responsabil de construirea imunității împotriva COVID-19.

Practic, ARN-ul mesager reprezintă "manualul" după care celulele umane învață să producă proteina Spike, astfel încât organismul să își construiască mecanismele necesare pentru a se putea apăra împotriva COVID-19 dacă va intra în contact cu virusul SARS-CoV2, precizează sursa citată.

Reacțiile alergice sunt posibile în cazul administrării oricărei substanțe, inclusiv vaccin, dar acestea sunt rare. Frecvenţa apariţiei lor este specificată în prospectul fiecărui produs şi derivă din datele obţinute în urma studiilor clinice. Pentru vaccinul Pfizer/BioNTech împotriva COVID-19, nu au fost observate reacții alergice severe în studiile de fază 3 (care au inclus 44000 de persoane), dar au fost raportate câteva cazuri de reacții alergice la administrarea vaccinului după ce acesta a primit autorizarea de urgență în Statele Unite și Marea Britanie.

Food and Drug Administration (FDA) a formulat recomandări pentru administrarea vaccinului împotriva COVID-19. Potrivit site-ului dedicat vaccinării, experții consideră că vaccinul poate fi administrat în siguranță chiar și pacienților cu istoric de alergii dar ar trebui evitat în cazul celor care au avut în antecedente reacții alergice severe la substanțe ce intră în compoziția vaccinului.

Agenţia de Reglementare a Medicamentelor şi Produselor Medicale din Marea Britanie (MHRA) a recomandat însă ca persoanele cu antecedente alergice (fie ele alimentare sau medicamentoase) să evite vaccinarea. Așadar, reacțiile anafilactice survin în contextul unui teren personal preexistent și sunt reacții adverse care, deși sunt cunoscute în cazul tuturor vaccinurilor, sunt rare și nu reprezintă un efect advers cu care să se confrunte majoritatea persoanelor care se vaccinează, mai arată sursa citată.

Pe lângă Institutul Cantacuzino, care va fi centru principal de depozitare a vaccinului anti-COVID-19, vor fi organizate și 6 centre regionale în spitale militare, care au capacitatea de a păstra vaccinul la o temperatură de minus 80 de grade. Vaccinul Pfizer / BioNTech trebuie transportat și depozitat la o temperatură de minus 80 de grade.

Etapele de vaccinare în România

Etapa I - lucrătorii din domeniul sănătății și social - sistem public și privat:

Personalul din spitale și unități ambulatorii (personalul medico-sanitar, personalul auxiliar, personal administrativ, securitate și pază și alte categorii);
Personalul din sistemul de medicină de urgență: ambulanță, SMURD, IGSU, IJSU, camere de gardă, CPU, UPU;
Personalul din medicina primară - din rețeaua de medicină de familie, medicină școlară și asistență medicală comunitară;
Personalul din laboratoare, farmacii și alți lucrători din domeniul sănătății;
Personalul din serviciile stomatologice;
Medici rezidenți, elevi și studenți cu profil medical;
Paramedici și alți voluntari care își desfășoară activitatea în unități sanitare;
Personalul de îngrijire care își desfășoară activitatea în centrele rezidențiale și medico-sociale;
Personalul care acordă îngrijiri medicale și sociale la domiciliu;
Personalul din serviciile de sănătate publică (Institutul Național de Sănătate Publică, Direcțiile de Sănătate Publică);
Personalul din unitățile sanitare ale ministerelor cu rețea sanitară proprie;
Personalul din centrele de dializă și transfuzii;
Personalul implicat în derularea campaniilor de vaccinare.

Etapa a II-a Populația cu grad ridicat de risc

Adulți cu vârsta peste 65 de ani;
Persoanele aflate în evidență cu boli cronice, indiferent de vârstă, în funcție de indicațiile vaccinurilor utilizate.

Lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale:

Personal cheie pentru funcționarea instituțiilor statului (parlament, președinție, guvern, ministere și instituții subordonate acestora);
Personalul din domeniul apărării, ordinii publice, siguranței naționale și a autorității judecătorești;
Personalul din sectorul economic vital:
Procesare, distribuție și comercializare a alimentelor de bază (panificație, lactate, carne, fructe și legume);
Uzine de apă, epurare, transport și distribuție apă;
Centrale electrice, producție, transport și distribuție curent electric;
Unități de producție, transport și distribuție gaze;
Unități de producție, transport și distribuție combustibili lichizi și solizi;
Unități de producție, transport și distribuție medicamente și materiale sanitare;
Transport de persoane și mărfuri;
Noduri feroviare, aeroporturi civile și militare, porturi esențiale;
Comunicații (serviciul de telecomunicații speciale, radio și televiziune naționale);
Personalul din unitățile de învățământ și creșe;
Personalul poștal și din servicii de curierat;
Personalul cultelor religioase;
Personalul din mass media care desfășoară activități cu risc crescut de expunere la infecția cu SARS-CoV-2 (ex: reportaje în unități medicale);
Personalul din domeniul salubrității și deșeurilor.

Etapa a III-a (populația generală)

Populația adultă;
Populația pediatrică, în funcție de evoluția epidemiologică și de caracteristicile vaccinurilor aprobate pentru utilizarea la persoanele cu vârsta sub 18 ani.