• Tweet

Din 1990 și până în prezent zeci și sute de rapoarte ale instituțiilor specializate: RNP-ROMSILVA, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, Garda Forestieră, Greenpeace Romania sau Curtea de Conturi României, zugrăvesc un tablou de film horror în legătură cu decimarea pădurilor țării, fie ele din domeniul privat sau din cel al statului administrate prin Romsilva.

În tot acest timp autoritățile legale îndrituite în a combate acest flagel al tăierilor ilegale, se fac că muncesc. Cu toate că prejudiciile depășesc câteva miliarde de euro. Tăierile ilegale și proasta administrare a pădurilor au dus la degradări masive ale unor păduri primare. O analiză a imaginilor satelitare arată că numai între anii 2000 și 2011 România a pierdut 280 000 de hectare de pădure. Iar pagubele totale produse prin tăieri ilegale din 1990 până în prezent depășesc 20 miliarde de euro.

Iată o mostră din Raportul Gărzii Forestiere Naționale prezentat în anul 2019:

" În ceea ce priveşte activitatea de control și pază, realizată de Ministerul Apelor şi Pădurilor prin Direcția Control Silvic și Cinegetic, dar și prin structurile din subordinea sa, respectiv Gărzile Forestiere, în perioada 01.01.2019 - 30.09.2019, au fost desfășurate 70.660 acţiuni de control în toată ţara(44 de controale zilnice, la nivel național, efectuate de cele 9 Gărzi Forestiere) după cum urmează:
• Cu privire la administrarea pădurilor au fost efectuate 27.215 controale, în urma cărora s-a constatat un volum de lemn tăiat ilegal,verificat,de 54.169 mc, cu o valoare a pagubelor din tăieri ilegale de aproximativ 33 de milioane de lei. Totodată, au fost aplicate 4.116 contravenții pentru tăieri de arbori cu o valoare a amenzilor aplicate de 7,5 milioane de lei.
• Cu privire la incendierea pădurilor au fost constatate 4 infracțiuni și 8 contravenții.
• Cu privire la controlul circulației materialului lemnos au fost efectuate 45.126 acțiuni de control în urma cărora s-au constatat 2.223 contravenții cu o valoare a amenzilor aplicate de 4,8 milioane de lei și au fost confiscați 369 mc.
• Cu privire la controlul instalațiilor, depozitelor de materiale lemnoase au fost efectuate 2.902 acțiuni de control, în urma cărora s-au constatat 1.079 contravenții cu o valoare a amenzilor aplicate de 4,1 milioane de lei și s-a confiscat material lemnos aproximativ 8.000 metri cubi.
• Cu privire la inspecțiile și controalele finalizate prin rapoarte și note au fost efectuate 22.628 acțiuni de control al exploatării parchetelor, în urma cărora s-au constatat 570 contravenții și s-au aplicat amenzi în valoare de 1,4 milioane de lei. Totodată, au fost finalizate 23.924 inspecții și controale tematice programate și 2.141 inspecții și controale, ca urmare a sesizărilor, petițiilor, memoriilor etc.
În urma verificărilor au fost înregistrate la parchetele de pe lângă instanțele de judecată 6 dosare penale."

Rețeaua mafiotă marca Duță-Zamfir

Garda Forestieră Focșani administrează și controlează una dintre cle mai mari suprafețe forestiere din țară, suprafață situată pe teritoriul a șase județe: Vrancea, Vaslui, Galați, Buzău, Tulcea și Constanța. De circa 20 de ani de zile pădurile din cele șase județe sunt scoase la mezat, amanetate sau jefuite de către o famiglie cu mari conexiuni în politică și justiție: famiglia Duță Gică, fii și soția Silva judecătoare la Tribunalul Vrancea.

Până în aprilie 2019, moșierul Gică Duţă a controlat în totalitate jocul mafiot din pădurile Vrancei și ale României chiar, fiind pe rând directorul Direcției Silvice Vrancea, secretar de stat în Ministerul Mediului şi Pădurilor și şeful Ocolului Silvic Focşani, instituţie pe care a condus-o foarte mulţi ani. Acesta a ieşit la pensie, iar locul său a fost luat chiar de fiul, Ionuţ Cristian Duţă. Decizia a fost luată de directorul Direcţiei Silvice, Lucian Zamfir. "A fost hotărârea mea, aşa am considerat eu de cuviinţă şi este legal", declara pentru presă, profund sictirit de deranj, directorul Zamfir. În fapt Zamfir era și este măscăriciul de casă, al famigliei Duță.

Informaţii despre faptul că Gică Duţă îşi pregătea fiul pentru a-i lua locul au existat în presa locală, dar şeful Direcţiei Silvice Vrancea a negat totdeauna vehement această variantă. Noul director al Ocolului Silvic a absolvit în anul 2009 Facultatea de Silvicultură din Cadrul Universităţii Transilvania. "Sunt împuternicit în funcţia de şef al Ocolului Silvic Focşani pe o perioadă de 60 de zile, până la organizarea concursului", susţinea la acea dată Ionuţ Cristian Duţă, care nu ştia dacă va particpa la concurs. Tatăl său a negat implicarea în schimbarea de la Ocolul Silvic. „Nu am nicio legătură cu această numire. Altcineva va judeca dacă fiul meu este competent să obţină această funcţie", a ţinut să precizeze Gică Duţă. Numai că timpul a trecut, concurs nu s-a organizat și Duță Jr. a rămas bătut în cuie, pe scaunul de director.

Raportul Curții de Conturi confirmă dezastrul produs de lăcustele lui Duță și Zamfir

Din rapoartele Curţii de Conturi pe anii 2017 și 2019 reiese că în jefuirea pădurilor statului şi-au adus o contribuţie însemnată membri ai comisiilor locale şi judeţene, care au afectat grav proprietatea publică a statului obţinând pentru moştenitori inventați sau pentru ei înşişi, suprafeţe de pădure în mod cu totul ilegal.

„Acest lucru a fost posibil prin depunerea de cereri la mai multe comisii, solicitând aceleaşi suprafeţe de mai multe ori în numele unor „moştenitori" care nu aveau întotdeauna vocaţie succesorală. Atunci când solicitările nu erau satisfăcute au apelat la instanţe care, de cele mai multe ori, le-au dat câştig de cauză în baza unor documente vechi care atestau proprietăţi cu mult înainte de 1948, a unor expertize tendenţioase şi a unor mărturii false date chiar în afara cadrului procesual", precizează auditorii Curţii de Conturi.

Un exemplu elocvent este cel al lui Gică Duţă fost secretar de stat la Ministerul Agriculturii, care a fost împroprietărit prin fals de către conducătorii Primăriei Tănăsoaia, Vrancea. Gică Duţă a fost şi membru în consiliul de administraţie al Romsilva iar fostul ministru al Mediului, Cristiana Paşca Palmer, spunea la acea vreme că în acest organism sunt angajaţi ai Romsilva aceasta fiind o problemă de guvernanţă proastă.

„La nivelul anului 1948, din fosta moşie Vladnicu stăpânită de Maria C. Plagino şi apoi de Constantin Cristofil (legatar universal) mai rămăseseră 300 ha pădure cei doi vânzând de-a lungul anilor mari suprafeţe de pădure. Parte din pâlcurile cu vegetaţie forestieră (care nu intrau în categoria păduri) fusese expropriată în baza legilor de reformă agrară din 1921 şi 1945.Moştenitoarea Denisa Cristofil a fost pusă în posesia celor 300 ha pădure însă, după aceasta, reprezentată fiind de Duţă Gică, mai întâi în calitate de procurator, apoi în calitate de cumpărător al drepturilor litigioase, a depus la Comisia locală Tănăsoaia şi la Comisia judeţeană Vrancea notificări prin care mai solicita încă 1480 ha pădure depunând ca document un plan de hotărnicie al moşiei Vladnicu întocmit în anul 1877. După respingerea iniţială a cererii (7.03.2006) comisia locală Tănăsoaia acceptă solicitarea propunândreconstituirea pentru încă 1.043 ha pădure, însă Comisia judeţeană invalidează propunerea.Judecătoria Adjud dispune, prin Sentinţa civilă nr.743/18.09.2008, reconstituirea dreptului de proprietate pentru 1485 ha pădure în baza planului de hotărnicie din 1877, a unei expertize cu multe inexactităţi şi afirmaţii false şi în baza unei scrisori a Primăriei Tănăsoaia prin care comunică instanţei că este de acord cu reconstituirea pentru suprafaţa de pădure menţionată (nu avea această calitate legală motiv pentru care constituie un abuz) şi că vechiul amplasament este liber (fals-amplasamentul era deja ocupat de proprietari care dovediseră cu acte dreptul de proprietate la nivelul anului 1948). În această situaţie, reprezentanţii legali ai Primăriei Tănăsoaia au comis un abuz prin comunicarea acordului pentru reconstituirea suprafeţei de pădure şi un fals, întrucât amplasamentul era deja ocupat de proprietari", mai spune raportul Curții de Conturi.

După acest proces, Direcţia Silvică Vrancea a reuşit să-l lase pe fostul secretar de stat Gică Duţă fără pădurea cumpărată prin achiziţionarea drepturilor litigioase. Dar moșierul Duță rămane însă cu circa 300 ha care i-au fost reconstituite anterior. Nici reprezentantul Direcţiei Silvice, directorul Lucică, şi nici Gică Duţă, nu au dorit să comenteze decizia magistraţilor.

Lucică - gândacul fără cap de la Direcția Silvică Vrancea

Cu începere din 3 decembrie a.c., la șefia Direcției Silvice Vrancea a revenit prin voia PSD, Lucian Zamfir exact cum revin din când în când "criminalii" la locul faptei.

Din ultimul raport al Gărzii Forestiere Focșani reiese că din totalul celor 584 controale la regimul silvic și al materialelor lemnoase, un număr de 279 (48%) au fost efectuate numai în Vrancea. Dintr-un total de 286 contravenții constatate cu o valoare totală de 365.001 Ron, un număr de 171 (60%) contravenții cu valoare de 171.897 Ron au fost numai pentru județul Vrancea, care la acest capitol este fruntaș absolut!

Un loc fruntaș ocupă la infracționalitate la regimul silvic județul Vrancea și în raportul annual al organizației GREENPEACE România.

"În cursul anului 2017 au fost aplicate 19.824 de contravenții, cu 10,97% mai puține decât în anul anterior. Cele mai multe dintre acestea au fost înregistrate în județele Vrancea - 1.693, Mureș - 1.647 și Argeș - 1.545. Cele trei județe totalizează 24,64% din contravențiile aplicate la nivel național. Ca urmare a prevederilor legale, la nivelul anului 2017 au fost confiscate 1.465 de mijloace de transport folosite pentru transportarea de material lemnos fără proveniență legală, în creștere cu 27,83% față de anul anterior. Dintre acestea, 1.183, respectiv 80,75% au fost confiscate de către reprezentanții Poliției iar 282 (19,25%) de către cei ai Jandarmeriei. Cele mai multe mijloace de transport au fost confiscate în județele Argeș - 13%, Vrancea - 11% și Mureș - 7%." , se arată în raportul Greenpeace.

Întrebat despre aceste tăieri ilegale care au înflorit în mandatul său de director, Lucian Zamfir, - alintat de prieteni cu diminutivul Lucică,- s-a arătat foarte ofuscat de întrebare: "Ce tot vorbiți acolo, sunt numai prostii. Poate că gândacii, mai ales gândacul croitor, au fost dăunătorii care au tăiat pădurile, nu oamenii!". De aici și porecla care și-a câștigat-o directorul Zamfir: "Lucică- gândacul fără cap!"

Probleme cu ANI?

În declarațiile de avere depuse de Zamfir N. Lucian și aflate pe site-ul Romsilva se pot observa câteva cifre care pot da de gândit inspectorilor de la Agenția Națională de Integritate. Astfel, conform declarației de avere, Lucian Zamfir deține un intravilan în Soveja (1.576 metri pătrați) cumpărat în 2004, un teren extravilan în aceeași localitate (7.200 metri pătrați) achiziționat în 2010 și un al treilea teren intravilan, de data aceasta în Focșani, cu o suprafață de 249 metri pătrați, cumpărat în 2017. Cum terenului în chestiune, nu-i stătea bine gol, șefului Direcției Silvice i-au crescut și două case, una în Soveja, construită în 2004, și alta în Focșani, cumpărată în 2017. Despre suma de achiziție a casei cu pricina nu se spune nimic, e la secret. Iar veniturile sale și ale soției cadru didactic, însumează doar 102.000 Ron annual! (Z.Z.)