Ecuația ''Șefiei''

Postat la: 19.08.2023 |

Ecuația ''Șefiei''

Suntem către finalul verii și-al vacanțelor, e limpede pentru toți că ne așteaptă o toamnă fierbinte din punct de vedere al mișcărilor politice. Primul care a făcut o mutare strategică a fost Marcel Ciolacu care, după principiul ''țineți prietenii aproape, dar adversarii și mai aproape'', l-a numit pe Victor Ponta în funcția de consilier onorific.

Desigur că Ponta îi poate fi și de folos, are experiență politică și destule relații externe, confirmate deja în țări ca și China, Turcia, Serbia (din 2016 este consilierul onorific al președintelui Vucic, deținând și cetățenia sârbă), dar e limpede că prin această numire Ciolacu a transferat potențialul electoral ale lui Ponta și Pro România în curtea PSD. V-am explicat acum vreo lună că PSD poate avea probleme mari în 2024 și din pricina ambițiilor electorale ale foștilor șefi ai PSD (Năstase, Geoană, Ponta, Dragnea, Dăncilă), care pot lua multe voturi exact din bazinul electoral al PSD, iar Ciolacu, prevăzător, a mutat exact prin preluarea celui mai activ în jocul public dintre aceștia.

PNL, partenerul de coaliție guvernamentală, se află însă într-o situație critică și la limită, pe care o expun aici în baza următoarelor informații confirmate: Nicolae Ciucă are mari probleme de autoritate internă, respectiv de reprezentare publică cu potențial electoral, iar adjuncții săi de la partid l-au anunțat în urmă cu trei săptămâni că va fi schimbat de la conducerea partidului. În condițiile în care Iohannis refuză să se exprime, nerăspunzând apelurilor telefonice ale combatanților, Ciucă le-a comunicat deja că nu e nevoie să se demareze o luptă publică pentru dărâmarea sa, că el pleacă de bunăvoie din ambele funcții de președinte, deci inclusiv de la Senat.

Klaus Iohannis a căpătat confirmarea că i s-a rezervat din 2024 funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate - ÎR (post ocupat acum de către portughezul Josep Borrell), deci ar trebui să-și ia în primire postul imediat după alegerile europarlamentare din iunie 2024, când va fi aleasă prin votul Parlamentului European noua conducere a Comisiei Europene, respectiv va fi ales ÎR-ul prin votul Consiliului European. Dacă aceste voturi vor fi tergiversate din pricina negocierilor, cum s-a întâmplat în 2019, Iohannis n-ar trebui să demisioneze din funcția de președinte al României, dar dacă mișcările vor fi accelerate de contextul de criză internă a UE (sau al interesului democraților din SUA de a impune o conducere UE favorabilă lor, înaintea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024), atunci Iohannis va trebui să demisioneze, devenind președinte interimar al României în locul său viitorul șef al Senatului.

În baza acestor informații confirmate vă e limpede cam cum stă treaba la liberali, ce-și caută urgent un lider ce să îndeplinească criteriile pe care nu le satisface Ciucă, să fie agreat și de către Iohannis care, deși va fi mai puțin implicat în campanie și viitorul PNL în condițiile expuse, nu va accepta să piardă controlul partidului atât de vremelnic, mai ales că viitoarea sa funcție depinde în mare măsură și de prezența PPE în majoritatea conducătoare de la Bruxelles, deci și de scorul PNL la europarlamentarele de anul viitor. Iohannis știe bine asta, și acesta e motivul pentru care a început demersurile pentru formatarea viitorului Pol al Dreptei, cu USR și PMP, dar cu PNL lider al Polului, treabă ce ar trebui să se formalizeze cel mai târziu la începutul primăverii, bineînțeles cu liberalii ieșind de la guvernare în mod zgomotos și critic la adresa PSD.

În aceste condiții soluția ideală pentru liberali ar fi să găsească printre senatori viitorul lider PNL, ce să devină și Președintele Senatului pentru o ''motorizare'' eficientă a leadership-ului politic, o simplă privire asupra listei de senatori arată însă că nu prea au așa-ceva acolo, deci apare o primă dificultate majoră pentru ei. Dintre prim vicepreședinți s-au înscris la start pentru a prelua conducerea Rareș Bogdan și Dan Motreanu, dar ar trebui să capete avizul lui Iohannis, având și dezavantajul lipsei de autoritate informală asupra liberalilor din Guvern.

Din provincie Emil Boc și Ilie Bolojan se anunță ca viitori protagoniști ai luptei pentru șefia PNL, dar ambii au handicapul apropierii de Coldea și Kovesi, fapt ce le generează lipsa de susținere din partea lui Iohannis, ce-și concentrează jocul pe ținerea departe de butoanele puterii a reprezentanților fostului binom SRI-DNA, având cu amândoi relații de dușmănie. Chiar dacă nu a anunțat nimic referitor la o viitoare implicare politică, Eduard Hellvig trebuie menționat ca o posibilă alternativă pentru președinția PNL, iar dacă despre actuala sa relație cu Iohannis se poate doar specula, neavând date certe despre "textura" acesteia, viabilitatea relației sale cu Ciolacu sau autoritatea informală asupra liderilor PNL sunt clare și sigure. Așadar ecuația șefiei PNL este una cu multe necunoscute, dar e clar că ''matematicienii'' de servici(u) au configurat-o deja, și-o s-o rezolve fără prea mare tam-tam public.

Cozmin Gușă

loading...
PUTETI CITI SI...

Ecuația ''Șefiei''

Postat la: 19.08.2023 |

0

Suntem către finalul verii și-al vacanțelor, e limpede pentru toți că ne așteaptă o toamnă fierbinte din punct de vedere al mișcărilor politice. Primul care a făcut o mutare strategică a fost Marcel Ciolacu care, după principiul ''țineți prietenii aproape, dar adversarii și mai aproape'', l-a numit pe Victor Ponta în funcția de consilier onorific.

Desigur că Ponta îi poate fi și de folos, are experiență politică și destule relații externe, confirmate deja în țări ca și China, Turcia, Serbia (din 2016 este consilierul onorific al președintelui Vucic, deținând și cetățenia sârbă), dar e limpede că prin această numire Ciolacu a transferat potențialul electoral ale lui Ponta și Pro România în curtea PSD. V-am explicat acum vreo lună că PSD poate avea probleme mari în 2024 și din pricina ambițiilor electorale ale foștilor șefi ai PSD (Năstase, Geoană, Ponta, Dragnea, Dăncilă), care pot lua multe voturi exact din bazinul electoral al PSD, iar Ciolacu, prevăzător, a mutat exact prin preluarea celui mai activ în jocul public dintre aceștia.

PNL, partenerul de coaliție guvernamentală, se află însă într-o situație critică și la limită, pe care o expun aici în baza următoarelor informații confirmate: Nicolae Ciucă are mari probleme de autoritate internă, respectiv de reprezentare publică cu potențial electoral, iar adjuncții săi de la partid l-au anunțat în urmă cu trei săptămâni că va fi schimbat de la conducerea partidului. În condițiile în care Iohannis refuză să se exprime, nerăspunzând apelurilor telefonice ale combatanților, Ciucă le-a comunicat deja că nu e nevoie să se demareze o luptă publică pentru dărâmarea sa, că el pleacă de bunăvoie din ambele funcții de președinte, deci inclusiv de la Senat.

Klaus Iohannis a căpătat confirmarea că i s-a rezervat din 2024 funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate - ÎR (post ocupat acum de către portughezul Josep Borrell), deci ar trebui să-și ia în primire postul imediat după alegerile europarlamentare din iunie 2024, când va fi aleasă prin votul Parlamentului European noua conducere a Comisiei Europene, respectiv va fi ales ÎR-ul prin votul Consiliului European. Dacă aceste voturi vor fi tergiversate din pricina negocierilor, cum s-a întâmplat în 2019, Iohannis n-ar trebui să demisioneze din funcția de președinte al României, dar dacă mișcările vor fi accelerate de contextul de criză internă a UE (sau al interesului democraților din SUA de a impune o conducere UE favorabilă lor, înaintea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024), atunci Iohannis va trebui să demisioneze, devenind președinte interimar al României în locul său viitorul șef al Senatului.

În baza acestor informații confirmate vă e limpede cam cum stă treaba la liberali, ce-și caută urgent un lider ce să îndeplinească criteriile pe care nu le satisface Ciucă, să fie agreat și de către Iohannis care, deși va fi mai puțin implicat în campanie și viitorul PNL în condițiile expuse, nu va accepta să piardă controlul partidului atât de vremelnic, mai ales că viitoarea sa funcție depinde în mare măsură și de prezența PPE în majoritatea conducătoare de la Bruxelles, deci și de scorul PNL la europarlamentarele de anul viitor. Iohannis știe bine asta, și acesta e motivul pentru care a început demersurile pentru formatarea viitorului Pol al Dreptei, cu USR și PMP, dar cu PNL lider al Polului, treabă ce ar trebui să se formalizeze cel mai târziu la începutul primăverii, bineînțeles cu liberalii ieșind de la guvernare în mod zgomotos și critic la adresa PSD.

În aceste condiții soluția ideală pentru liberali ar fi să găsească printre senatori viitorul lider PNL, ce să devină și Președintele Senatului pentru o ''motorizare'' eficientă a leadership-ului politic, o simplă privire asupra listei de senatori arată însă că nu prea au așa-ceva acolo, deci apare o primă dificultate majoră pentru ei. Dintre prim vicepreședinți s-au înscris la start pentru a prelua conducerea Rareș Bogdan și Dan Motreanu, dar ar trebui să capete avizul lui Iohannis, având și dezavantajul lipsei de autoritate informală asupra liberalilor din Guvern.

Din provincie Emil Boc și Ilie Bolojan se anunță ca viitori protagoniști ai luptei pentru șefia PNL, dar ambii au handicapul apropierii de Coldea și Kovesi, fapt ce le generează lipsa de susținere din partea lui Iohannis, ce-și concentrează jocul pe ținerea departe de butoanele puterii a reprezentanților fostului binom SRI-DNA, având cu amândoi relații de dușmănie. Chiar dacă nu a anunțat nimic referitor la o viitoare implicare politică, Eduard Hellvig trebuie menționat ca o posibilă alternativă pentru președinția PNL, iar dacă despre actuala sa relație cu Iohannis se poate doar specula, neavând date certe despre "textura" acesteia, viabilitatea relației sale cu Ciolacu sau autoritatea informală asupra liderilor PNL sunt clare și sigure. Așadar ecuația șefiei PNL este una cu multe necunoscute, dar e clar că ''matematicienii'' de servici(u) au configurat-o deja, și-o s-o rezolve fără prea mare tam-tam public.

Cozmin Gușă

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE