Lungul drum al divorţului dintre ROBOR şi creditare
Postat la: 19.05.2019 | Scris de: ZIUA NEWS
0
Parteneriatul ROBOR-creditare s-a rupt, înainte de orice, din cauza formulei de calcul al dobânzii la împrumuturile acordate de bănci. O formulă pe care n-au stabilit-o nici BNR şi nici băncile. Era în lege. O lege iniţiată de autoritatea guvernamentală care se ocupă de protecţia consumatorilor, asumată de guvern prin Ordonanţa de Urgenţă 50/2010, apoi votată de Parlament.
Formula, în sine, este simplă: dobânda â ROBOR Ă marja băncii. Numai că şi ROBOR-ul, şi marja băncii s-au dovedit a fi doi indicatori de o complexitate ieşită din comun, legaţi nu numai de dinamica pieţei monetare interbancare şi de rata de politică monetară a Băncii Naţionale, ci şi de cotloanele economiei reale.
Divorţul, pronunţat tot printr-o ordonanţă de urgenţă - OUG 19/2018, care a modificat OUG 114/2018 - , devenise inevitabil. De ce? Pentru că ROBOR-ul, fiind o oglindă, un indice al pieţei monetare interbancare, care dacă este citit corect dă informaţii importante, nu a jucat rolul de joker pe piaţa creditelor. Şi cum, ani buni, ROBOR-ul nu a avut în niciun fel de-aface cu creditele - până în 2010, când legea i-a dat o misiune în plus, peste rolul lui în piaţa monetară interbancară, să intre în formula de calcul al dobânzilor la creditele populaţiei - decizia cea mai sănătoasă a fost revenirea acestui indicator la rosturile lui iniţiale. Un nou indicator variabil, IRCC, luând locul ROBOR-ului lângă marja băncii, care este fixă pe toată durata contractului de creditare.
Dar această reglementare, de natură comercială, deci civilă, nu este retroactivă. Creditele în derulare vor continua aşadar să fie legate de ROBOR. Din această perspectivă, mai cu seamă că au curs numeroase acuzaţii privind manipularea ROBOR-ului, probele împotriva acestei aberaţii trebuie să fie administrate în continuare.
Am arătat, în comentariul de săptămâna trecută, că ROBOR-ul nu poate fi manipulat. Să plecăm - spre o mai clară înţelegere - de la o piaţă prea bine cunoscută, de intermediere de produse electronice, în care acţionează operatori ce distribuie magazinelor mărfurile achiziţionate de la fabrici sau de la companii de import, unii fiind vânzători, alţii cumpărători. Este firesc ca toţi aceşti operatori să discute între ei, să se înţeleagă la ce preţuri vor bate palma. Dacă la un anume preţ, afişat, nu sunt cumpărători, nu înseamnă că preţul nu-i real. Aici „marfa" fiind ROBOR-ul, un produs sofisticat, cei care „afişează" preţuri la vânzare sunt obligaţi să coteze şi preţurile la cumpărare, la diferenţe ce nu pot să depăşească 0,50-0,75 la sută. Iar această reglementare exclude orice trucaj şi orice fel de cartel, cunoscut fiind faptul că în primul sfert de oră de după afişarea cotaţiilor s-ar putea trezi cu ordine de cumpărare pe care ar fi obligate să le onoreze. Ce bancă ar fi nebună să-şi fure singură căciula?
Dar o bancă, atunci când se împrumută de pe o zi pe alta, sau pentru două zile, nu ar putea să fie victimă sigură a lăcomiei altor bănci? Să vedem ce arată cifrele. Cele mai multe tranzacţii se fac la o zi, la două zile ori la o săptămână. De multe ori cuprinzând 90 la sută din totalul tranzacţiilor. Iar cele mai multe bănci se împrumută pe termene foarte scurte nu pentru că ar fi „în criză disperată de lichidităţi", ci din multe alte motive. O bancă poate să aibă, într-o zi, două mii de clienţi care fac plăţi şi numai o mie de clienţi de la care încasează. Pentru diferenţă apelează la un împrumut interbancar. Dacă băncile la care apelează vor „s-o ardă", va veni la Banca Naţională. Doar costul împrumutului are drept plafon dobânda Lombard. Dobândă al cărei nivel actual, de 3,50 la sută, reprezintă şi un plafon pentru cotaţiile ROBOR. Dacă o bancă se împrumută peste această cotă, ceea ce totuşi se întâmplă rar, sună Cinteză (directorul Supravegherii din BNR) şi cere explicaţii.
Băncile care „sar peste Lombard", cazuri rare, o fac uneori pentru că nu au garanţii să vină la facilitatea de credit a BNR. Fiindcă, de exemplu, au vândut titlurile de stat. De ce? Ca să facă profit. Le-au vândut fără să ţină seama că ar putea, cândva, să aibă nevoie să se împrumute şi, fără titluri, neavând deci acces la facilitatea de credit a BNR, vor plăti scump, înregistrând pierderi mai mari decât au câştigat. Dar asta nu înseamnă că BNR face presiune asupra băncilor, cerându-le cum să coteze ROBOR-ul: sus ori jos.
Adrian Vasilescu
ULTIMA ORA
-
Globalizarea serviciilor: România se conectează la autostrada informațiilor secrete din SUA
Deputaţii au adopat, decizional, proiectul care creează, la nivel naţional, mecanismele necesare pentru realizarea unui schimb de informaţii cu Departamentul pentru Securitate Internă al Statelor Unite ale Americii, prin intermediul unei platforme informatice dezvoltate şi administrate de către Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Legea merge la promulgare.
-
Plantele gândesc, aud și au amintiri. Stiinta confirmă ceea ce se bănuia de mai multă vreme
Stiința contemporană nu numai că a demonstrat inteligența lucidă a multor animale - și a argumentat că acestea au conștiință - dar a arătat, de asemenea, că plantele, deși nu au creier, au grade de inteligență - și, prin urmare, „un fel de conștiință".
-
Psihiatrii avertizează împotriva tratamentelor dăunătoare și experimentale pentru persoanele de sex masculin și feminin
O organizație psihiatrică de top din Europa îi avertizează pe medici să nu promoveze "tratamente" transgender "experimentale" pentru copiii și adolescenții confuzi de gen.
-
Tot mai multi oameni de știință confirmă că realitatea este o iluzie, iar fizica cuantică arată că Einstein s-a înșelat!
Un experiment realizat la Centrul pentru dinamică cuantică al Universității Griffith a demonstrat că conceptul sceptic al lui Einstein de "acțiune ciudată la distanță" există cu adevărat.
-
O gripă sezonieră agresivă a fost denumită Covid. Ea a venit și a trecut înainte de sfârșitul anului 2019
Pandemia de Covid din 2020 a fost instigată de guverne și ajutată de mass-media corporatistă. Covid-19, cum a fost denumita artificial o gripa sezonieră destul de agresivă, "a venit și și-a făcut treaba sezonieră în toamna-iarna lui 2019", scrie Joel Smalley, expert in biotehnologie.
-
CEO-ul Pfizer afirmă: "Cancerul este noul Covid". Compania lui Bourla se pregătește să lanseze o nouă injecție oncologică ARNm
Directorul general al Pfizer, Albert Bourla, s-a lăudat săptămâna trecută că "cancerul este noul Covid", de pe urma căruia Big Pharma speră să obțină profituri masive prin vânzarea de medicamente împotriva cancerului.
-
Un profesor de medicină japonez avertizează lumea în legătură cu periculoasele injecții cu "replicon autoreplicant"
Renumitul profesor de medicină japonez Masayasu Inoue a avertizat împotriva administrării unui nou tip de "vaccin" cu ARNm fabricat în Japonia, care va fi gata în cursul acestui an.
-
Luxul lui Iohannis si apetitul pentru avioane private: Contract-cadru de 8,5 milioane de lei pentru patru ani
Patru companii au câștigat un acord-cadru pe patru ani pentru servicii de transport aerian de călători în țară și străinătate în urma unei licitații organizate de Administrația Prezidențială, potrivit anunțului oficial de pe portalul achizițiilor publice. Contractul-cadru are valoarea maximă de 8,5 milioane de lei.
-
Cum va fi utilizată inteligența artificială la Festivalul de Film de la Cannes. Ce alte tehnologii vor fi folosite în premieră
Securitatea la cea de-a 77-a ediţie a Festivalului de Film de la Cannes va fi una tehnologizată, cu dispozitive experimentale folosite într-un moment în care planul Vigipirate se află la cel mai înalt nivel, în preajma Jocurilor Olimpice de la Paris.
DIN CATEGORIE
- TOP CITITE
- TOP COMENTATE
- 1.Iranul dă șah Israelului și Americii
- 2.Trezește-te, popor român!
- 3.Dincolo de propaganda occidentală
- 4.Cine e Atlantic Council - ce-l premiază pe Iohannis în SUA - un afront la adresa românilor!
- 5.Condiția mea pentru George Simion e fermă!
- 6.Guvernul Bulă: minciuni frumoase la Bruxelles și realități mizere acasă!
- 7.De ce se teme ca de moarte George Simion?
- 8.Atacul Iranului e o mutare de șah geopolitic extrem de iscusită
- 9.S-a dus ultimul anti-imperialist! Ilie Șerbănescu a prevăzut, încă din anii '70, expansiunea multinaționalelor
- 10.PNL este pe cale de dispariţie la Satu Mare
comentarii
Adauga un comentariuAdauga comentariu