Nicușor Dan dă Bucureștiul înapoi cu 14 ani

Postat la: 12.12.2023 |

Nicușor Dan dă Bucureștiul înapoi cu 14 ani

Prin măsurile de blocare a dezvoltării comunității, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a dat înapoi Bucureștiul cu paisprezece ani.

Nivelul de colectare al taxelor locale pe proprietăți a scăzut în capitală, în contextul în care guvernul le-a mărit valoarea efectivă anuală, relevă surse din ANAF. În acest corolar al dezastrului, ONG-urile prietenoase cu primarul general și cu sprijinul unor consilieri de la Palatul Cotroceni au elaborat un dezastruos Cod al amenajării teritoriului, urbanismului şi construcțiilor, ce se dezbate în Parlament, despre care analiștii profețesc că ar aduce „apocalipsa imobiliarelor."

Sistemul actual al acordării avizelor de construcții este nefuncțional, fapt dovedit de statistică: în ultimii trei ani nu s-a aprobat niciun PUZ de către Consiliul General, blocajul construcțiilor scăzând contribuția Bucureștiului la PIB cu 7%. Aproape jumătate din deficitul bugetar al României este datorat stagnării impuse de primarul independent Nicușor Dan. Probabil că cei care vor să-l mai susțină la viitoarele alegeri locale nu știu aceste date semnificative.

Mari companii internaționale și-au anunțat încheierea activităților economice din București, din lipsa coerenței administrative, a nepredictibilității legilor și a imenselor derogări de la lege, în funcție de interesele private ale anumitei clientele. Pentru a nu fi acuzat de abuz în serviciu, Nicușor Dan a ales calea neimplicării. Consiliul General nu a mai acordat niciun PUZ în ultimii ani. Practic, primarul general sabotează dezvoltarea economică a capitalei.

Conform unei analize realizate recent de AREI, Capitala şi-a diminuat semnificativ contribuţia la PIB-ul României, de la 37% (2019) la 29,8% (2022), ajungând la un nivel similar anului 2010, pe fondul blocajului administrativ local şi al incertitudinii privind dezvoltarea urbanistică. Dacă înainte de venirea lui Nicușor Dan la Primăria Capitalei, Bucureștiul era în topul dezvoltărilor imobiliare, astăzi, prin deciziile micului mare împărat al rezistenței prin nefăcut nimic, companiile de construcții realizează un sfert din dinamica celor mai mari 10 județe, a căror medie este de 18%. Astfel, se explică de ce încasările la buget se restrâng, în loc să crească.

Această stagnare a fost confirmată și de agenția de rating Fitch, care încadrează riscul obligațiunilor municipale pe termen lung (împrumuturi emise de capitală pentru finanțarea nevoilor curente și investiții) în clasa BBB-3, identic cu riscul suveran al datoriei publice naționale, respectiv un risc mediu către scăzut. Adică, Primăria Capitalei este în stare să răscumpere obligațiunile financiare de pe piețele internaționale, dar cu o dobândă mai mare.

Paradoxul scăderii contribuției Bucureștiului în PIB, de la de la 37% (2019) la 29,8% (2022), este cu atât mai mare, încât câștigurile medii anuale ale angajaților sunt mai mari cu 30-35 % decât cele la nivel național, în condițiile în care ponderea angajaților în București a rămas în jur de 25 % din media națională. Nu trebuie să fii economist ca să înțelegi că scăderea profiturilor și a valorilor adăugate ale companiilor, înregistrate în București, au dat un imbold negativ dezvoltării metropolei, astfel explicându-se prăbușirea contribuției capitalei în PIB cu șapte procente.

Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului şi construcțiilor - cunoscut ca Noul CATUC - lasă loc abuzurilor de drept. Un investitor ia act despre prevederile legii în vigoare. Își face planuri, ia credite, studiază PUZ-urile și depune dosarul de eliberare a certificatului de urbanism. Odată pornit proiectul de investiții, acesta ar trebuie să se supună doar regulilor de la momentul depunerii dosarului, nu și fanteziilor vreunui agent verde, care vede dreptul cormoranilor să se așeze pe iazurile private.

În cazul suspendării PUZ-ului de către vreo instanță sau a interpretării defectuoase a acestuia, investitorul se vede cu ochii-n soare. Situația actuală, în care unele administrații interpretează abuziv elemente de jurisprudență, a condus la obligații absurde de revizuiri și de modificări ale planurilor. Pentru ca disprețul față de proprietate să fie total, noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului şi construcțiilor va căuta să inventarieze toate suprafețele verzi, inclusiv cele private, de parcă până acum nu a existat o lege a parcurilor.

Intenția leguitorului, puternic influențat de ONG-urile de mediu ale lui Nicușor Dan, este să impună proprietarilor să dea acces liber cetățenilor. După mintea creață a inițiatorilor proiectului de lege - trecut de Senat - și aflat în dezbatere în Camera Deputaților, ar trebui să las liber oamenii să treacă prin micro-părculețul din ferma mea, pentru a vizita "găinușele protejate de umbrela NATO."

În replică, aș propune o directivă locală, prin care doar casa în care locuiește primarul general să aibă șobolani sub înaltul patronaj al Gretei Turnberg, cu titlul de "agenți ocrotiți de mediu." Vecinii, fără vreo vină, să fie asistați permanent de firmele de deratizare, care să alunge în adăposturile casei primarului exemplarele plecate în colind.

Marius Ghilezan

loading...
PUTETI CITI SI...

Nicușor Dan dă Bucureștiul înapoi cu 14 ani

Postat la: 12.12.2023 |

0

Prin măsurile de blocare a dezvoltării comunității, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a dat înapoi Bucureștiul cu paisprezece ani.

Nivelul de colectare al taxelor locale pe proprietăți a scăzut în capitală, în contextul în care guvernul le-a mărit valoarea efectivă anuală, relevă surse din ANAF. În acest corolar al dezastrului, ONG-urile prietenoase cu primarul general și cu sprijinul unor consilieri de la Palatul Cotroceni au elaborat un dezastruos Cod al amenajării teritoriului, urbanismului şi construcțiilor, ce se dezbate în Parlament, despre care analiștii profețesc că ar aduce „apocalipsa imobiliarelor."

Sistemul actual al acordării avizelor de construcții este nefuncțional, fapt dovedit de statistică: în ultimii trei ani nu s-a aprobat niciun PUZ de către Consiliul General, blocajul construcțiilor scăzând contribuția Bucureștiului la PIB cu 7%. Aproape jumătate din deficitul bugetar al României este datorat stagnării impuse de primarul independent Nicușor Dan. Probabil că cei care vor să-l mai susțină la viitoarele alegeri locale nu știu aceste date semnificative.

Mari companii internaționale și-au anunțat încheierea activităților economice din București, din lipsa coerenței administrative, a nepredictibilității legilor și a imenselor derogări de la lege, în funcție de interesele private ale anumitei clientele. Pentru a nu fi acuzat de abuz în serviciu, Nicușor Dan a ales calea neimplicării. Consiliul General nu a mai acordat niciun PUZ în ultimii ani. Practic, primarul general sabotează dezvoltarea economică a capitalei.

Conform unei analize realizate recent de AREI, Capitala şi-a diminuat semnificativ contribuţia la PIB-ul României, de la 37% (2019) la 29,8% (2022), ajungând la un nivel similar anului 2010, pe fondul blocajului administrativ local şi al incertitudinii privind dezvoltarea urbanistică. Dacă înainte de venirea lui Nicușor Dan la Primăria Capitalei, Bucureștiul era în topul dezvoltărilor imobiliare, astăzi, prin deciziile micului mare împărat al rezistenței prin nefăcut nimic, companiile de construcții realizează un sfert din dinamica celor mai mari 10 județe, a căror medie este de 18%. Astfel, se explică de ce încasările la buget se restrâng, în loc să crească.

Această stagnare a fost confirmată și de agenția de rating Fitch, care încadrează riscul obligațiunilor municipale pe termen lung (împrumuturi emise de capitală pentru finanțarea nevoilor curente și investiții) în clasa BBB-3, identic cu riscul suveran al datoriei publice naționale, respectiv un risc mediu către scăzut. Adică, Primăria Capitalei este în stare să răscumpere obligațiunile financiare de pe piețele internaționale, dar cu o dobândă mai mare.

Paradoxul scăderii contribuției Bucureștiului în PIB, de la de la 37% (2019) la 29,8% (2022), este cu atât mai mare, încât câștigurile medii anuale ale angajaților sunt mai mari cu 30-35 % decât cele la nivel național, în condițiile în care ponderea angajaților în București a rămas în jur de 25 % din media națională. Nu trebuie să fii economist ca să înțelegi că scăderea profiturilor și a valorilor adăugate ale companiilor, înregistrate în București, au dat un imbold negativ dezvoltării metropolei, astfel explicându-se prăbușirea contribuției capitalei în PIB cu șapte procente.

Noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului şi construcțiilor - cunoscut ca Noul CATUC - lasă loc abuzurilor de drept. Un investitor ia act despre prevederile legii în vigoare. Își face planuri, ia credite, studiază PUZ-urile și depune dosarul de eliberare a certificatului de urbanism. Odată pornit proiectul de investiții, acesta ar trebuie să se supună doar regulilor de la momentul depunerii dosarului, nu și fanteziilor vreunui agent verde, care vede dreptul cormoranilor să se așeze pe iazurile private.

În cazul suspendării PUZ-ului de către vreo instanță sau a interpretării defectuoase a acestuia, investitorul se vede cu ochii-n soare. Situația actuală, în care unele administrații interpretează abuziv elemente de jurisprudență, a condus la obligații absurde de revizuiri și de modificări ale planurilor. Pentru ca disprețul față de proprietate să fie total, noul Cod al amenajării teritoriului, urbanismului şi construcțiilor va căuta să inventarieze toate suprafețele verzi, inclusiv cele private, de parcă până acum nu a existat o lege a parcurilor.

Intenția leguitorului, puternic influențat de ONG-urile de mediu ale lui Nicușor Dan, este să impună proprietarilor să dea acces liber cetățenilor. După mintea creață a inițiatorilor proiectului de lege - trecut de Senat - și aflat în dezbatere în Camera Deputaților, ar trebui să las liber oamenii să treacă prin micro-părculețul din ferma mea, pentru a vizita "găinușele protejate de umbrela NATO."

În replică, aș propune o directivă locală, prin care doar casa în care locuiește primarul general să aibă șobolani sub înaltul patronaj al Gretei Turnberg, cu titlul de "agenți ocrotiți de mediu." Vecinii, fără vreo vină, să fie asistați permanent de firmele de deratizare, care să alunge în adăposturile casei primarului exemplarele plecate în colind.

Marius Ghilezan

albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE