Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor Afla mai multe! x










Flacăra urii, reaprinsă între Turcia şi Grecia. Tensiuni în jurul Sfintei Sofia şi în Mediterana

Postat la: 27.07.2020 - 17:10 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Tensiunile dintre Grecia şi Turcia au crescut după prima rugăciune musulmană ţinută în Sfânta Sofia la reconvertirea edificiului bizantin în moschee, la care se adaugă dispute legate de gazele din Mediterana.

Ţări vecine, Turcia şi Grecia au avut mereu relaţii tensionate, deşi sunt membre NATO. Dar convertirea Sfântei Sofia în moschee şi explorările turce din Mediterana au readus relaţiile dintre Atena şi Ankara într-un punct critic.

„Ceea ce se petrece la Constantinopol astăzi nu este o demonstraţie de putere, ci dimpotrivă, un semn de slăbiciune", a declarat vineri premierul grec Kyriakos Mitsotakis, denunţând din nou abrogarea statutului de muzeu pentru Sfânta Sofia şi revenirea la moschee. Turcia „insultă patrimoniul secolului XXI", a insistat liderul conservator de la Atena. Ankara nu a rămas datoare şi i-a răspuns imediat. Prin reacţiile pe tema Sfintei Sofia, Grecia îşi arată „încă o dată ostilitatea faţă de islam şi faţă de Turcia", a susţinut Ministerul de Externe de la Ankara. „Copiii răsfăţaţi ai Europei, care nu pot accepta că ne rugăm din nou în Hagia Sofia, sunt în plin delir", a adăugat MAE turc, acuzând totodată Parlamentul grec că „provoacă publicul cu declaraţii ostile".

Mii de persoane s-au adunat vineri în interiorul şi în jurul Sfintei Sofia pentru a participa la prima rugăciune musulmană organizată în fosta bazilică de la reconvertirea ei în moschee. Evenimentul a avut loc în prezenţa preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, aflat în căutarea stimulării electoratului său conservator.

Îngenuncheat sub maiestuoasa cupolă a Sfintei Sofia (foto mai jos), Erdogan a recitat din Coran, după care a ascultat predica şefului Autorităţii Religioase, Ali Erbas, care a ţinut în mână o sabie otomană, considerată un simbol cuceririi.

După prima chemare la rugăciune, care a răsunat din cele patru minarete ale Sfintei Sofia, Ayasofia în turcă, mii de musulmani au îngenuncheat în semn de veneraţie atât în curtea edificiului, cât şi pe străzile adiacente.

„Este un moment de povestit nepoţilor. Este un pas înainte foarte important pentru noi", a spus pentru AFP, vizibil entuziasmat, un bărbat în vârstă de 34 de ani.

Este vorba de prima rugăciune colectivă organizată după 86 de ani în Sfânta Sofia, o operă arhitecturală majoră importantă atât pentru creştini, cât şi pentru musulmani care a fost succesiv o bazilică bizantină, o moschee otomană şi un muzeu.

Inaugurată în 537 de împăratul Iustinian, Hagia Sofia („Sfânta Înţelepciune") a fost transformată în moschee de către otomani în 1453, imediat după cucerirea Constantinopolului, după care a devenit muzeu în 1934, la iniţiativa fondatorului Republicii Turce, Mustafa Kemal Atatürk, care a dorit astfel „să o ofere umanităţii". Un contestatar al moştenirii lăsate de laicul Atatürk, islamo-conservatorul Erdogan a decis să anuleze statutul de muzeu cu ajutorul Consiliului de Stat şi să o redea lumii musulmane.

În timpul rugăciunii de vineri, mozaicurile bizantine au fost acoperite cu draperii albe. Tot atunci, în Grecia, bisericile ortodoxe au tras clopotele în semn de doliu. „Este o zi de doliu pentru întreaga creştinătate", a deplâns şeful Bisericii Ortodoxe a Greciei, arhiepiscopul Ieronimos. De la Atena până la Salonic, grecii au ieşit în stradă fluturând steagurile naţionale şi afişând imagini cu Fecioara Maria. Drapelul turc a fost ars la Salonic, fapt ce a stârnit protestul Ankarei.
Stimularea bazei islamo-conservatoare

Potrivit mai multor analişti politice, reconvertirea Sfintei Sofia în moschee are drept scop stimularea bazei electorale conservatoare şi naţionaliste a lui Erdogan într-un context de dificultăţi economice agravate de pandemia de COVID-19.

În mod simbolic, liderul de la Ankara a ales ca dată pentru oficierea primei mari rugăciuni musulmane ziua aniversării a 97 ani de la Tratatul de la Lausanne. Acest act care fixează frontierele Turciei moderne este contest de către Erdogan, un nostalgic al Imperiului Otoman.

De altfel, după rugăciunea de vineri, preşedintele turc s-a dus la mausoleul sultanului Mehmet al II-lea, numit „Cuceritorul", sultanul care a asediat Constantinopolul şi a pus capăt Imperiului Bizantin. E a fost însoţit în cursul acestei vizite de către ultranaţionalistul Devlet Bahçeli, aliatul său politic.

Intervievat de AFP, Israfil, un vânzător de covoare din Istanbul, s-a declarat nemulţumit de decizia lui Erdogan legată de Sfânta Sofia, temându-se că ar putea avea un „impact negativ asupra turismului". „Este un show din raţiuni politice", subliniază el.

Tugba Tanyeri Erdemir, cercetoare la Universitatea din Pittsburgh, afirmă că Erdogan a acţionat în „grabă", ceea ce poate avea „consecinţe dezastruoase" şi cauza „pagube ireversbile".

Această demonstraţie de forţă a preşedintelui turc intervine totodată într-un context de tensiuni cu Atena şi pe alt front, şi anume explorările de hidrocarburi din estul Mării Mediterane.

Săptămâna trecută, Marina greacă a intrat în alertă şi în „pregătiri consolidate" în urma unor activităţi turce de explorare gaziferă la Marea Egee. În cadrul activităţilor sale de explorare în estul Mediteranei, Ankara a trimis marţea trecută în zonă nava Oruç Reis. Atena a protestat faţă de aceste activităţi, care au loc în apropierea insulei sale Kastellorizo.

Marinarii greci sunt în alertă, fiind îndemnaţi să ignore o interdicţie de navigaţie maritimă decretată în zonă de Turcia. Joi şi vineri, premierul Mitsotakis s-a întâlnit separat cu liderii partidelor elene pentru a discuta „subiecte naţionale".

Atena spune că Turcia pregăteşte explorări „într-o secţiune a platoului continental grec" şi cere „încetarea imediată a unor activităţi ilegale care subminează pacea şi securitatea în regiune". Însă Ankara susţine că zona maritimă în care urmează să aibă loc explorările respective se află „în întregime pe platoul continental turc". MAE de la Ankara contestă faptul că Insula Kastellorizo, de zece kilometri pătraţi, situată la doar doi kilometri de coasta turcă, poate genera un platou continental de 40.000 de kilometri pătraţi.

Uniunea Europeană (UE) a denunţat la rândul ei activităţile turce din Mediterana, avertizând că va răspunde cu sancţiuni acestor „foraje ilegale".

DIN ACEEASI CATEGORIE...
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE