• Tweet

Reuniunea de marți de la Paris a adus în prim-plan un plan de securitate pentru Ucraina care include, după încetarea focului, prezența unor trupe internaționale, iar Franța ar urma să participe cu efective proprii la misiuni de control în zona frontierei cu Rusia.

Aliaţii Kievului au anunţat marţi, la Paris, o serie de „garanţii solide de securitate" în cazul încetării ostilităţilor în Ucraina, iar desfăşurarea unei „forţe multinaţionale" face parte din aceste garanţii.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a precizat ulterior la postul France 2 că armata franceză va participa la operaţiunile de control al frontierei ruso-ucrainene cu câteva mii de oameni, notează News.ro.

Europenii şi americanii au convenit marţi la Paris asupra unui set de garanţii de securitate pentru Ucraina, odată ce va fi încheiat un armistiţiu, Statele Unite rămânând însă vagi cu privire la natura angajamentului lor, deşi au susţinut pentru prima dată Coaliţia de Voinţă.

Washingtonul a promis să ofere garanţii de securitate care, potrivit liderilor, vor include angajamente obligatorii de a sprijini ţara în cazul unui nou atac al Rusiei, relatează AFP şi Reuters.

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a salutat „documentele substanţiale" cu privire la garanţiile de securitate occidentale.

Aceste garanţii, validate într-o declaraţie comună a celor 35 de ţări din „Coaliţia de Voinţă", urmează să intre în vigoare odată cu stabilirea unui armistiţiu, pentru a proteja Ucraina împotriva unui nou atac al Rusiei.

Acestea includ, în special, desfăşurarea unei „forţe multinaţionale" după încetarea ostilităţilor în Ucraina.

Într-un interviu acordat France 2, preşedintele Emmanuel Macron a detaliat implicarea Franţei în desfăşurarea acestei forţe multinaţionale în Ucraina în cazul instaurării păcii. Preşedintele francez a afirmat că armata franceză va participa la operaţiunile de control al frontierei ruso-ucrainene în cazul semnării unui armistiţiu.

Emmanuel Macron a menţionat astfel trimiterea potenţială a „câtoriva mii de oameni, (...) în cadrul operaţiunilor externe", în ziua „de după pace". „Nu sunt forţe pe care le angajăm în luptă", ci „o forţă de securizare", a precizat el în acest interviu.

Nu este prima dată când Emmanuel Macron menţionează mobilizarea soldaţilor în cazul unei ipotetice încetări a luptelor. În septembrie 2025, în cadrul unei reuniuni anterioare a „Coaliţiei de Voinţă", condusă în comun de Franţa şi Regatul Unit, cele două ţări s-au „angajat formal" să mobilizeze o forţă militară pentru a garanta „siguranţa" Ucrainei în faţa Rusiei.

În martie 2025, într-un interviu acordat presei regionale, Emmanuel Macron menţionase deja intenţia sa de a trimite „câteva mii de soldaţi" din trupele franceze, alături de Regatul Unit şi statele baltice, nu pentru a lupta, ci pentru a descuraja orice nou atac rusesc pe teritoriul ucrainean.

Marţi, Franţa şi Marea Britanie au semnat o declaraţie de intenţie privind viitoarea desfăşurare a forţelor multinaţionale odată ce se va ajunge la un armistiţiu.

„Aceasta deschide calea pentru cadrul legal în baza căruia forţele britanice, franceze şi ale partenerilor ar putea opera pe teritoriul ucrainean, asigurând securitatea spaţiului aerian şi maritim al Ucrainei şi regenerând forţele armate ale Ucrainei pentru viitor", a declarat Starmer.

În aşa-numita „Declaraţie de la Paris", cele 35 de ţări membre ale „Coaliţiei de Voinţă", în principal europene, au convenit să desfăşoare o forţă multinaţională în Ucraina şi să participe la supervizarea încetării focului, sub „conducerea" americană, odată ce se va ajunge la un acord de pace cu Rusia, o perspectivă încă foarte ipotetică.

Această declaraţie „recunoaşte pentru prima dată" o „convergenţă operaţională" între Coaliţie, Ucraina şi Statele Unite, cu garanţii de securitate „solide", a subliniat preşedintele francez Emmanuel Macron la încheierea reuniunii de la Elysée.

Aceste garanţii de securitate sunt „cheia pentru ca niciun acord de pace să nu poată însemna o capitulare a Ucrainei şi niciun acord de pace să nu poată însemna o nouă ameninţare pentru Ucraina", a subliniat el.

Emmanuel Macron a anunţat imediat după aceea pe canalul France 2 că ar putea fi desfăşuraţi „câteva mii" de soldaţi francezi pentru a menţine pacea în Ucraina, după semnarea unui armistiţiu cu Rusia.

Însă deşi şi-au manifestat dorinţa de a oferi „sprijin", Statele Unite nu sunt semnatare ale declaraţiei, iar contururile precise ale angajamentului lor militar rămân încă neclare.

Donald Trump „susţine cu tărie aceste protocoale de securitate", care vizează „descurajarea oricărui atac" viitor în Ucraina, a dat asigurări trimisul special Steve Witkoff.

„Dacă Ucraina încheie un acord final (de pace), trebuie să ştie că, în mod evident, va beneficia de o descurajare solidă şi de „plase de siguranţă" reale pentru a se asigura că toate acestea nu se vor repeta", a adăugat ginerele preşedintelui american, Jared Kushner.

Forţa multinaţională, în studiu de luni de zile, va fi formată din ţările Coaliţiei de Voinţă, condusă de europeni şi „susţinută" de Statele Unite, potrivit declaraţiei finale publicate de Preşedinţia franceză.

Contribuţia americană în materie de „informaţii şi logistică" şi, mai ales, angajamentul Statelor Unite de a oferi „sprijin" forţei în „caz de atac", care figurau în proiectul de declaraţie consultat de AFP, nu sunt însă menţionate în textul final.

„Este important ca această coaliţie să dispună astăzi de documente substanţiale, şi nu doar de cuvinte", a spus preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, chiar dacă, potrivit acestuia, mai multe întrebări „rămân deschise", cum ar fi cea extrem de sensibilă a concesiilor teritoriale cerute de Moscova.

Mingea este acum în terenul Rusiei, au insistat europenii. Toate acestea „necesită în mod evident bunăvoinţă şi din partea agresorului rus", a subliniat premierul polonez Donald Tusk, în timp ce Kremlinul s-a opus sistematic oricărei desfăşurări militare occidentale în Ucraina.

Moscova continuă, de asemenea, să insiste asupra cererilor teritoriale privind întreaga regiune minieră şi industrială din Donbas, din estul Ucrainei, inclusiv teritorii controlate încă de armata de la Kiev.

„Să sperăm că vom putea ajunge la anumite compromisuri", a remarcat Steve Witkoff, care şi-a exprimat satisfacţia pentru „progresele semnificative".

Preşedintele ucrainean a reamintit că anumite „idei" - printre care demilitarizarea teritoriilor disputate - sunt pe masa negocierilor şi a sugerat ca acestea să fie discutate acum „la nivel de lideri".

Contururile operaţionale ale forţei multinaţionale rămân însă încă neclare, cu atât mai mult cu cât anumite ţări au menţinut o anumită prudenţă în ceea ce priveşte contribuţia lor.

Italia, de pildă, şi-a reiterat marţi refuzul de a trimite soldaţi în Ucraina, în timp ce Germania, ale cărei trupe ar putea participa la forţa multinaţională, ar face-o numai dintr-o ţară membră a NATO, vecină cu Ucraina, potrivit cancelarului Friedrich Merz.

Operaţiunea americană din Venezuela şi declaraţiile lui Donald Trump care solicită controlul american asupra Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei, au fost, de asemenea, pe ordinea de zi, chiar dacă liderii europeni au evitat să răspundă la întrebările jurnaliştilor pe această temă în prezenţa emisarilor americani.

Într-o nouă manifestare a jocului de echilibristică diplomatică la care se supun, mai multe ţări ale Bătrânului Continent, printre care Franţa, Germania, Regatul Unit şi Italia, au publicat marţi o declaraţie comună de sprijin pentru Groenlanda şi Danemarca în faţa revendicărilor preşedintelui american.

În ceea ce priveşte Ucraina, Statele Unite nu sunt membre ale Coaliţiei voluntarilor, dar sprijinul lor pentru Kiev rămâne crucial, inclusiv pentru a convinge ceilalţi aliaţi să se angajeze.

Perspectiva unui armistiţiu rămâne ipotetică: o întâlnire între Volodimir Zelenski şi Donald Trump la sfârşitul lunii decembrie şi convorbirile telefonice dintre preşedintele american şi omologul său rus Vladimir Putin nu au permis progrese în ceea ce priveşte concesiile teritoriale cerute de Moscova.

Spre deosebire de întâlnirile anterioare ale Coaliţiei, la summit au participat şi trimişii SUA Steve Witkoff şi Jared Kushner - ginerele preşedintelui Donald Trump - precum şi generalul american de rangul întâi din Europa, Alexus Grynkewich, care cu o zi înainte a concretizat detaliile garanţiilor de securitate cu şefii armatei europene.

O declaraţie a liderilor coaliţiei a afirmat, de asemenea, că aliaţii vor participa la un mecanism propus de monitorizare şi verificare a încetării focului condus de SUA. Oficialii au declarat că acest lucru ar implica probabil drone, senzori şi sateliţi, dar nu trupe americane, scrie Reuters.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a scris pe Telegram după întâlnire că acordurile sunt „un semnal al seriozităţii cu care Europa şi întreaga coaliţie de voinţă sunt gata să lucreze pentru o securitate reală".

El a adăugat însă că rămâne de stabilit modul în care va funcţiona monitorizarea şi cum va fi sprijinită şi finanţată armata ucraineană.

Zelenski a avut grijă să mulţumească Statelor Unite „pentru disponibilitatea de a oferi sprijin în toate domeniile - garanţii de securitate, monitorizarea încetării focului şi reconstrucţie". El a declarat că delegaţia ucraineană va continua discuţiile pe teme cheie miercuri.

Declaraţia nu a fost aprobată în mod explicit de Statele Unite, iar detaliile privind rolul SUA au fost diluate faţă de o versiune anterioară, în special prin eliminarea formulării care sublinia utilizarea capacităţilor SUA pentru a sprijini o forţă multinaţională în Ucraina. Însă oficialii europeni au salutat implicarea emisarilor SUA şi comentariile lor ferme ca dovadă a faptului că Washingtonul susţine cadrul de securitate.

Discuţiile pentru a pune capăt războiului care durează de aproape patru ani s-au accelerat din noiembrie. Cu toate acestea, Moscova nu a dat încă semne că ar fi dispusă să facă concesii, după ce Kievul a insistat pentru modificarea propunerii SUA, care iniţial susţinea principalele cereri ale Rusiei.

De asemenea, Moscova nu a dat niciun semn public că ar accepta un acord de pace cu garanţiile de securitate prevăzute de aliaţii Ucrainei. Rusia a respins anterior prezenţa trupelor NATO în Ucraina.

Până de curând, atenţia aliaţilor s-a concentrat în mare parte pe promisiunile de ajutor militar pentru forţele ucrainene şi pe posibile contribuţii la o forţă internaţională de asigurare a securităţii. Însă atenţia s-a îndreptat acum către garanţii juridice obligatorii pentru a veni în ajutorul Kievului în cazul unui alt atac din partea Moscovei. Posibilitatea unei reacţii militare va declanşa probabil dezbateri în multe ţări europene, spun diplomaţii.

„Aceste angajamente pot include utilizarea capacităţilor militare, a serviciilor de informaţii şi a sprijinului logistic, iniţiative diplomatice, adoptarea de sancţiuni suplimentare", se arată în declaraţia liderilor, care au adăugat că vor „finaliza angajamentele obligatorii".

Liderii europeni prezenţi la reuniune, printre care preşedintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer, premierul polonez Donald Tusk şi premierul italian Giorgia Meloni, au subliniat că declaraţia arată o unitate reînnoită între Europa şi Statele Unite în ceea ce priveşte ajutorul acordat Ucrainei.

Macron şi Starmer au evitat întrebările referitoare la posibilitatea de a se baza pe angajamentele lui Trump, în special având în vedere afirmaţiile sale repetate că SUA ar trebui să preia Groenlanda, o parte autonomă a Danemarcei, aliat NATO.