Care sunt singurele propuneri de premier care au fost respinse de Parlament în ultimii 36 de ani. Două desemnări au fost retrase înainte de votul final

Postat la: 31.05.2026 |

Care sunt singurele propuneri de premier care au fost respinse de Parlament în ultimii 36 de ani. Două desemnări au fost retrase înainte de votul final

Variantele de propunere pentru postul de premier par să se restrângă în jurul consilierului prezidențial Eugen Tomac, iar în acest context se pune problema dacă această eventuală desemnare va reuși să întrunească voturile necesare pentru învestire.

Constituția prevede că președintele desemnează un candidat la funcția de prim‑ministru, iar acesta cere, în 10 zile, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei de miniștri din cabinet. Parlamentul acordă încrederea cu votul majorității deputaților și senatorilor, iar asta înseamnă că un eventual Guvern Tomac ar avea nevoie de 233 de voturi pentru învestire.

Potrivit informațiilor pe surse furnizate în presă, președintele ar fi vorbit deja cu partidele despre această variantă.

Din 1990 până astăzi, doar două propuneri de premier au fost respinse în Parlament, iar alte două desemnări nu au mai ajuns în plen, după ce s-au retras.

Lucian Croitoru - 2009 (respins la vot)

În toamna anului 2009, primul Guvern Boc a fost demis prin prima moțiune de cenzură, fiind și prima astfel de moțiune care trece de Parlament, după ruperea coaliției PDL-PSD. Noua majoritate, formată din PSD, PNL, UDMR și Minorități Naționale îl propune pe Klaus Iohannis ca premier, la acel moment primar al Sibiului, dar președintele Traian Băsescu îl desemnează în loc, pe 15 octombrie, pe Lucian Croitoru, economist BNR, fără să aibă susținerea majorității parlamentare.

Croitoru era susținut doar de PDL și de câțiva independenți, în timp ce PSD, PNL și UDMR își reafirmau sprijinul pentru Iohannis.

Pe 3 noiembrie 2009, Parlamentul a respins Guvernul Croitoru cu 250 de voturi „împotrivă" și 189 „pentru", în contextul în care era nevoie de 236 de voturi pentru învestitură. Guvernul Boc rămâne interimar până după alegerile prezidențiale din noiembrie.

Liviu Negoiță - 2009 (retras înainte de votul în Parlament)

După episodul Croitoru, Traian Băsescu l-a desemnat pe Liviu Negoiță, primarul Sectorului 3. Noua majoritate PSD-PNL-UDMR boicotează procedura, încercând să blocheze propunerea în Birourile Permanente și audierile miniștrilor în comisii.

În cele din urmă, Guvernul Negoiță nu mai ajunge la votul final în Parlament, iar Guvernul Boc rămâne până la alegerile prezidențiale interimar. După aceste alegeri va fi învestit Guvernul Boc II.

Florin Cîțu - 2020 (retras înainte de votul în Parlament)

Guvernul Orban I a fost demis pe 5 februarie 2020 prin moțiune de cenzură, după angajarea răspunderii pe proiectul privind alegerea primarilor în două tururi, iar a doua zi, președintele Klaus Iohannis îl desemnează din nou pe Ludovic Orban, încercând să forțeze alegerile anticipate. Curtea Constituțională declară conflict constituțional între președinte și Parlament, în contextul în care Orban dovedise în urma moțiunii de cenzură că nu poate coagula o majoritate.

În acest context, pe 26 februarie 2020, Klaus Iohannis îl desemnează premier pe Florin Cîțu, ministrul de Finanțe. PNL mizează în continuare pe jocul de anticipate, iar PSD și aliații săi transmit că nu vor facilita un astfel de scenariu.

Pe 12 martie 2020, cu câteva minute înainte de votul de învestitură, Florin Cîțu își depune mandatul de premier desemnat, înainte ca Parlamentul să se pronunțe, invocând „comportamentul inadmisibil al PSD" și negocierea unui alt aranjament politic.

La acel moment, pandemia de COVID‑19 era la început, iar asta determină partidele să găsească rapid o variantă de guvernare cu puteri depline. Este din nou desemnat Ludovic Orban, de data aceasta cu acord politic larg pentru învestire, iar Guvernul Orban II este votat de Parlament la 14 martie 2020.

Dacian Cioloș - octombrie 2021 (respins la vot)

Pe 5 octombrie 2021, guvernul condus de Florin Cîțu este demis prin moțiune de cenzură, cu un număr record de voturi: 281. Moțiunea survine după ce USR iese din guvernarea cu PNL și UDMR, în urma neînțelegerilor legate de programul Anghel Saligny și de remanierea unilaterală a doi miniștri USR.

Președintele Klaus Iohannis îl desemnează pe Dacian Cioloș, care mai fusese premier în așa-numita guvernare tehnocrată din 2015. PSD, UDMR și AUR, anunță de la început că nu vor vota un cabinet USR minoritar, în timp ce miniștrii primesc avize negative în comisiile parlamentare, cu o singură excepție: Cătălin Drulă, propunerea pentru Transporturi.

Pe 20 octombrie 2021, plenul reunit respinge Guvernul Cioloș cu 184 „împotrivă" și doar 88 de voturi „pentru", având nevoie de 234 de voturi pentru învestitură.

Ulterior, Iohannis îl desemnează pe Nicolae Ciucă, inițial pentru un guvern minoritar PNL-UDMR, scenariu abandonat după ce Ciucă își retrage mandatul în lipsa unei majorități. După noi negocieri, se formează coaliția PSD-PNL-UDMR, iar un al doilea cabinet Ciucă este învestit pe 25 noiembrie 2021. Se instaurează astfel USL 2, la 7 ani de la ruperea primului USL.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Care sunt singurele propuneri de premier care au fost respinse de Parlament în ultimii 36 de ani. Două desemnări au fost retrase înainte de votul final

Postat la: 31.05.2026 |

0

Variantele de propunere pentru postul de premier par să se restrângă în jurul consilierului prezidențial Eugen Tomac, iar în acest context se pune problema dacă această eventuală desemnare va reuși să întrunească voturile necesare pentru învestire.

Constituția prevede că președintele desemnează un candidat la funcția de prim‑ministru, iar acesta cere, în 10 zile, votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei de miniștri din cabinet. Parlamentul acordă încrederea cu votul majorității deputaților și senatorilor, iar asta înseamnă că un eventual Guvern Tomac ar avea nevoie de 233 de voturi pentru învestire.

Potrivit informațiilor pe surse furnizate în presă, președintele ar fi vorbit deja cu partidele despre această variantă.

Din 1990 până astăzi, doar două propuneri de premier au fost respinse în Parlament, iar alte două desemnări nu au mai ajuns în plen, după ce s-au retras.

Lucian Croitoru - 2009 (respins la vot)

În toamna anului 2009, primul Guvern Boc a fost demis prin prima moțiune de cenzură, fiind și prima astfel de moțiune care trece de Parlament, după ruperea coaliției PDL-PSD. Noua majoritate, formată din PSD, PNL, UDMR și Minorități Naționale îl propune pe Klaus Iohannis ca premier, la acel moment primar al Sibiului, dar președintele Traian Băsescu îl desemnează în loc, pe 15 octombrie, pe Lucian Croitoru, economist BNR, fără să aibă susținerea majorității parlamentare.

Croitoru era susținut doar de PDL și de câțiva independenți, în timp ce PSD, PNL și UDMR își reafirmau sprijinul pentru Iohannis.

Pe 3 noiembrie 2009, Parlamentul a respins Guvernul Croitoru cu 250 de voturi „împotrivă" și 189 „pentru", în contextul în care era nevoie de 236 de voturi pentru învestitură. Guvernul Boc rămâne interimar până după alegerile prezidențiale din noiembrie.

Liviu Negoiță - 2009 (retras înainte de votul în Parlament)

După episodul Croitoru, Traian Băsescu l-a desemnat pe Liviu Negoiță, primarul Sectorului 3. Noua majoritate PSD-PNL-UDMR boicotează procedura, încercând să blocheze propunerea în Birourile Permanente și audierile miniștrilor în comisii.

În cele din urmă, Guvernul Negoiță nu mai ajunge la votul final în Parlament, iar Guvernul Boc rămâne până la alegerile prezidențiale interimar. După aceste alegeri va fi învestit Guvernul Boc II.

Florin Cîțu - 2020 (retras înainte de votul în Parlament)

Guvernul Orban I a fost demis pe 5 februarie 2020 prin moțiune de cenzură, după angajarea răspunderii pe proiectul privind alegerea primarilor în două tururi, iar a doua zi, președintele Klaus Iohannis îl desemnează din nou pe Ludovic Orban, încercând să forțeze alegerile anticipate. Curtea Constituțională declară conflict constituțional între președinte și Parlament, în contextul în care Orban dovedise în urma moțiunii de cenzură că nu poate coagula o majoritate.

În acest context, pe 26 februarie 2020, Klaus Iohannis îl desemnează premier pe Florin Cîțu, ministrul de Finanțe. PNL mizează în continuare pe jocul de anticipate, iar PSD și aliații săi transmit că nu vor facilita un astfel de scenariu.

Pe 12 martie 2020, cu câteva minute înainte de votul de învestitură, Florin Cîțu își depune mandatul de premier desemnat, înainte ca Parlamentul să se pronunțe, invocând „comportamentul inadmisibil al PSD" și negocierea unui alt aranjament politic.

La acel moment, pandemia de COVID‑19 era la început, iar asta determină partidele să găsească rapid o variantă de guvernare cu puteri depline. Este din nou desemnat Ludovic Orban, de data aceasta cu acord politic larg pentru învestire, iar Guvernul Orban II este votat de Parlament la 14 martie 2020.

Dacian Cioloș - octombrie 2021 (respins la vot)

Pe 5 octombrie 2021, guvernul condus de Florin Cîțu este demis prin moțiune de cenzură, cu un număr record de voturi: 281. Moțiunea survine după ce USR iese din guvernarea cu PNL și UDMR, în urma neînțelegerilor legate de programul Anghel Saligny și de remanierea unilaterală a doi miniștri USR.

Președintele Klaus Iohannis îl desemnează pe Dacian Cioloș, care mai fusese premier în așa-numita guvernare tehnocrată din 2015. PSD, UDMR și AUR, anunță de la început că nu vor vota un cabinet USR minoritar, în timp ce miniștrii primesc avize negative în comisiile parlamentare, cu o singură excepție: Cătălin Drulă, propunerea pentru Transporturi.

Pe 20 octombrie 2021, plenul reunit respinge Guvernul Cioloș cu 184 „împotrivă" și doar 88 de voturi „pentru", având nevoie de 234 de voturi pentru învestitură.

Ulterior, Iohannis îl desemnează pe Nicolae Ciucă, inițial pentru un guvern minoritar PNL-UDMR, scenariu abandonat după ce Ciucă își retrage mandatul în lipsa unei majorități. După noi negocieri, se formează coaliția PSD-PNL-UDMR, iar un al doilea cabinet Ciucă este învestit pe 25 noiembrie 2021. Se instaurează astfel USL 2, la 7 ani de la ruperea primului USL.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE