Ce se întâmplă după alegeri? Care e procedura
Postat la: 11.12.2016 | Scris de: ZIUA NEWS
0
Negocierile pentru constituirea unei majorităţi parlamentare care să acorde susţinerea necesară noului Guvern vor intra în linie dreaptă odată cu încheierea scrutinului din 11 decembrie şi cu aflarea numărului exact de mandate pe care fiecare dintre competitori îl va deţine în viitorul Legislativ.
Deşi în timpul campaniei electorale au fost avansate diverse scenarii post-scrutin privind structurarea noii majorităţi parlamentare şi desemnarea viitorului prim-ministru mai mult sau mai puţin fanteziste, politicienii vor trebui să ţină cont de procedura şi de termenele concrete stipulate atât de Constituţie, cât şi de regulamentele Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum şi de jurisprudenţa Curţii Constituţionale.
Primul pas prevăzut de Constituţie după alegeri constă în îndeplinirea procedurilor legale pentru constituirea noului Legislativ. Constituţia prevede că Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri, în timp ce în Regulamentele celor două Camere se stipulează că aceste foruri se întrunesc în ziua şi la ora stabilite prin actul de convocare emis de şeful statului.
Procedura este relevantă în condiţiile în care conducerile celor două Camere sunt alese de către aceste foruri legal constituite. Până la alegerea Birourilor permanente, lucrările Camerei Deputaţilor sau ale Senatului sunt conduse de cel mai în vârstă deputat sau senator, în calitate de preşedinte de vârstă, asistat de cei mai tineri patru deputaţi, respectiv senatori, în calitate de secretari.
În 2012, noul Parlament - ales la data de 9 decembrie - a fost convocat în ziua de 19 decembrie. Fostul preşedinte Traian Băsescu a semnat decretul de convocare a noului Parlament pentru 19 decembrie, la ora 13.00. în aceeaşi zi în care au fost publicate în Monitorul Oficial procesele-verbale conţinând numărul alegătorilor care au mers la vot, voturile valabil exprimate, partidele şi formaţiunile care au trecut pragul electoral, precum şi numele senatorilor şi deputaţilor cărora le-au fost atribuite mandate. Fostul şef al statului a explicat, la acel moment, că decizia de convocare a noului Parlament trebuie să ţină seama de un element esenţial, respectiv acela că nu se poate suprapune funcţionarea a două parlamente, în condiţiile în care Parlamentul ales în 2008 îşi încheia mandatul în 19 decembrie 2012.
Pentru validarea mandatelor, Camera Deputaţilor şi Senatul aleg, în prima lor şedinţă, o comisie compusă din 30 de deputaţi, respectiv 15 senatori, care să reflecte configuraţia politică a Camerei respective. Comisia de validare, în cel mult 4 zile (în cazul Camerei)/ 3 zile (în cazul Senatului), întocmeşte un raport în care vor fi nominalizaţi deputaţii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor sau prezintă, în scris, în plenul comisiei, propunerile de validare sau invalidare privind dosarele de senatori repartizate.
Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în şedinţă, de drept, în a 5-a zi de la constituirea Comisiilor de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia. Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat sau senator se face cu votul majorităţii deputaţilor sau senatorilor prezenţi. Camera Deputaţilor şi Senatul sunt legal constituite după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi şi după depunerea jurământului de către aceştia, respectiv după validarea mandatelor a trei pătrimi din numărul total de senatori.
Deputaţii şi senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. Odată validată alegerea, fiecare formaţiune politică va şti cu exactitate care este numărul de mandate de parlamentari de care dispune. Calitatea de deputat sau de senator, în cazul vechilor parlamentari, încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese.
Sediul materiei în ceea ce priveşte desemnarea premierului îl reprezintă două articole din Constituţie, precum şi o decizie a Curţii Constituţionale referitoare la interpretarea unuia dintre acestea. Astfel, primul articol menţionat stipulează că „preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament" (art 85, alin.1 - „Numirea Guvernului", din Capitolul II - „Preşedintele României").
Celălalt articol stipulează că şeful statului „desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament" (art 103, alin.1 - „Învestitura", din Capitolul III - „Guvernul"). Decizia CCR nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României stipulează următoarele, intrpretând astfel prevederile articolului 103 din Constituţie:
„(...) Curtea constată că procedura de desemnare a candidatului la funcţia de prim-ministru trebuie să aibă în vedere în mod concurent cele două criterii anterior menţionate, pentru că nu se poate ignora nici rezultatul electoral al competitorilor electorali, dar nici finalitatea procedurii, respectiv desemnarea unui candidat care să poată asigura coagularea unei majorităţi parlamentare în vederea obţinerii votului de încredere. De aceea, Preşedintele României, neputând avea rol de decident în această procedură, ci de arbitru şi mediator între forţele politice, are doar competenţa de a desemna drept candidat pe reprezentantul propus de alianţa politică sau partidul politic care deţine majoritatea absolută a mandatelor parlamentare sau, în cazul în care nu există o asemenea majoritate, pe reprezentantul propus de alianţa politică sau partidul politic care poate asigura susţinerea parlamentară necesară obţinerii votului de încredere al Parlamentului".
Potrivit Constituţiei, odată desemnat, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului. Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Dacă premierul desemnat nu obţine voturile majorităţii deputaţilor şi senatorilor, procedura se reia, iar şeful statului va desemna din nou un prim-ministru. Primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa şefului statului, jurământul. Guvernul, în întregul său, şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.
Constituţia mai prevede şi faptul că, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, şeful statului poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
DIN ACEEASI CATEGORIE...
ULTIMA ORA
-
Descoperirea terifiantă făcută de arheologi în casa lui Hermann Goring, prietenul lui Adolf Hitler: „Am fost complet șocați"
Schelete înfiorătoare, cu membre lipsă, au fost găsite în „Bârlogul Lupului", unde a locuit cândva un apropiat de top al lui Hitler, relatează The Sun.
-
Americanii și saudiții se apropie de un pact istoric care ar putea remodela Orientul Mijlociu. Care va fi mișcarea Israelului
SUA și Arabia Saudită se apropie de un pact istoric care ar oferi regatului garanții de securitate și ar stabili o posibilă cale către legăturile diplomatice cu Israelul, au dezvăluit persoane familiare cu problema pentru Bloomberg.
-
Cel mai avansat portavion al Chinei se apropie de lansare. Cele două avantaje esențiale pe care le au navele SUA în fața Fujian
Cel mai nou, mai mare și mai avansat portavion al Chinei, Fujian, a făcut un salt serios pentru a se alătura celei mai mari flote navale din lume, miercuri, când a plecat din Shanghai pentru primele sale probe pe mare.
-
O nouă anomalie meteo la Hong Kong - a fost lovit de aproape 10.000 de fulgere. Peste jumatate din ele intr-o singură oră
Hong Kong a fost lovit de aproape 10.000 de fulgere în noaptea de marți spre miercuri, potrivit observatorului meteorologic al orașului, scrie Le Figaro.
-
Cancanuri cu averile candidatilor la alegerile europarlamentare: vile in strainatate, depozite in criptomonede, soțul plătit ca secretară, salariu imens la profit zero
Are aproape 45.000 de euro în conturi și criptomonede evaluate la circa 31.000 de dolari. Realizator al unor emisiuni pe propriile platforme online, Lazarus a menționat venituri din "publicitate online" de 51.199 de dolari de la Facebook Ireland și 16.530 euro de la Youtube.
-
Doi polițiști de frontieră au fost înjunghiați în Timiș, încercând să prindă migranți. Ministrul de Interne vrea să primim și mai mulți
Doi polițiști de frontieră din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Timiș au fost înjunghiați în timp ce încercau să prindă mai mulți migranți și două călauze, informează Televiziunea Română.
-
Arma americană care ar putea face Crimeea „inutilă din punct de vedere militar"
Rachetele ATACMS cu rază lungă de acțiune furnizate de SUA Ucrainei au potențialul de a face Crimeea "inutilă din punct de vedere militar" pentru Rusia, potrivit unui analist militar.
-
Donald Trump, interviu care dă fiori: "Preşedinţia imperială care ar remodela America şi rolul său în lume!"
Revista Time prezintă într-un material amplu intitulat "If he wins" ("Dacă câştigă") ambiţiile lui Donald Trump şi felul în care acesta vrea să reia controlul la Casa Albă în cazul unei victorii în alegerile prezidenţiale de la 5 noiembrie, un program care dă fiori.
-
Secretul longevității lui Ion Iliescu, dezvăluit de un nutriționist. Ce mănâncă fostul președinte la 94 de ani
Ion Iliescu, fostul președinte al României, urmează o dietă strictă, iar acesta ar fi secretul longevității sale. Fostul lider al țării a ajuns la vârsta de 94 de ani. Un nutriționist a dezvăluit care este regimul pe care acesta îl urmează cu strictețe.
DIN CATEGORIE
- TOP CITITE
- TOP COMENTATE
- 1.Ratatul NATO vrea la război! Iohannis cere noi recruți în Armata Română: "Trebuie să intensificăm rezerva de personal militar!"
- 2.Planul B ca sa nu se mai tina alegerile: Proiect de lege pentru "Situatii de Criză" propus în dezbatere publică de Ministerul Apărării
- 3.Dan Puric la Muntele Athos: "Voi candida la președinție, când mă va suna personal Putin de la Moscova!"
- 4.Cum au fost furați zilnic și îndatorați cu mii de euro toți românii
- 5.Cozmin Gușă, posibil candidat al AUR pentru Primaria Capitalei: "N-au vrut să mă sperie, au vrut să mă omoare!"
- 6.Cosmin Gușă încurcă jocurile de culise de la Primăria Capitalei. Se bate de la egal la egal cu Nicușor Dan, iar Piedone si Cîrstoiu devin outsideri
- 7.Cum să fraudăm alegerile cinstit: România are mai mulți cetățeni cu drept de vot decât populația totală de la recensământ
- 8.Alianța AUR la un pas de a se rupe din cauza ilegalitatilor din listele semnăturilor depuse la BEC
- 9.George Simion detonează războiul în AUR: Îl suspendă pe prim-vicepreședintele Marius Lulea după telenovela cu Cozmin Gușă la Primăria Capitalei
- 10.Candidatul globaliștilor: Mircea Geoană e pe primul loc la prezidențiale în trei scenarii. Câte voturi ar lua Simion și cum se fac de râs Ciucă și Ciolacu
comentarii
Adauga un comentariuAdauga comentariu