Cei 7000 de euro leafă i-au motivat pe euroaleșii români să-și mai dorească un mandat. Politicienii români care stau degeaba în PE

• Tweet

Leafa de peste 7.000 de euro pe lună, dar și alte beneficii nu i-au motivat pe unii politicienii români să fie activi în Parlamentul European, unde munca lor e mai degrabă simbolică, față de cea a colegilor din propriile partide sau familii politice europene.

Concret, un membru al Parlamentului European are din start o indemnizație netă lunară de 7.853 de euro, pe lângă diurna zilnică de 350 de euro, în perioada de activitate parlamentară. Cu toate acestea, sumele generoase nu i-au mobilizat la muncă pe unii euroaleși români în legislatura 2019-2024, notează Libertatea.ro.

Una din cele mai discrete activități din Parlamentul European o are Claudiu Manda. Fostul deputat PSD a intrat în atenția publică după ce într-o analiză a Politico era unul din chiulangii forului european, fiind absent la 43% dintre sesiunile de vot. În schimb, pe portalul AssistEU, care monitorizează activitatea tuturor eurodeputaților, Manda a avut o prezență de 74,13%, însă participarea efectivă la vot a fost de 68,5%, mult sub colegii săi.

Manda nu excelează nici la alte capitole. Din datele de pe site-ul Parlamentului European (care însă are probleme cu actualizarea), dar care pot fi coroborate cu datele AssistEu, social-democratul are doar două rapoarte duse până la capăt în calitate de raportor (însă doar pentru numirea unor persoane în funcția de membru al Curții de Conturi, nu pentru vreo propunere cu caracter legislativ sau bugetar).

În schimb, potrivit datelor PE, Manda are 53 de rapoarte în calitate de raportor alternativ (adică desemnat de grupul politic să-l supervizeze pe responsabilul principal), pentru patru propuneri de rezoluție a fost cosemnatar și a adresat trei întrebări instituțiilor europene. Manda nu a avut nicio intervenție la dezbaterile din plen și nici nu a cerut să explice vreun vot al său, ceea ce-l face unul dintre euroaleșii „scumpi la vorbă".

Un alt politician de la PSD despre care a scris Politico a fost Dragoș Benea, fost șef al CJ Bacău. Benea ocupă locul secund al categoriei politicienilor „invizibili", după germanul Nico Semsrott. „Social-democratul român Adrian-Dragoș Benea împărtășește dezgustul lui Semsrott față de elaborarea de legi (nu a lucrat la niciuna) și de a depune întrebări scrise (două), dar și-a pus numele pe aproximativ 140 de amendamente, inclusiv pe unul pe care l-a depus el însuși", este prezentarea din Politico.

Potrivit datelor portalului AssistEU, Benea are o prezență de 84,44%, iar participarea la vot de 82,65%, câte patru propuneri de rezoluție și întrebări orale, două contribuții la dezbaterile din plen, dar niciun raport al său sau în calitate de raportor din umbră. Doar două intervenții la dezbaterile din plen a avut Dragoș Benea.

Și în rândul PNL sunt persoane care uneori au făcut mai mult act de prezență în Parlamentul European. Mircea Hava, aflat pe un loc eligibil pe lista comună PSD-PNL pentru alegerile din 9 iunie, a avut o prezență de 97,33%, iar o participare la sesiunile de vot de 93,8%. În schimb, liberalul nu prea a făcut mare lucru.

Hava are zero rapoarte unde ar fi trebuit să fie principal responsabil și doar un raport unde a fost implicat din umbră, precum și patru avize în calitate de raportor alternativ. A semnat 20 de propuneri de rezoluție, a adresat patru întrebări orale (Comisiei Europene, Consiliului sau Înaltului Reprezentant pentru Politică Externă) și a luat cuvântul de patru ori, în cinci ani, la dezbaterile din plen.

Deschiderea de listă a alianței PSD-PNL pentru alegerile din 9 iunie, social-democratul Mihai Tudose are o prezență de 91,42%, dar o participare efectivă la vot de 86.44%. Doar cu trei rapoarte ca raportor alternativ, trei avize ca raportor din umbră, patru propuneri de rezoluție semnate și 45 de întrebări la care a cerut răspuns strict, Tudose a mai bifat de 35 de intervenții la dezbaterile din plen și 119 de explicări ale voturilor sale.