Academia Română se recunoaște învinsă: Brâncuși n-a intenționat să-și doneze atelierul statului român, ci statului francez!

Postat la: 16.03.2021 | Scris de: ZIUA NEWS

Academia Română se recunoaște învinsă: Brâncuși n-a intenționat să-și doneze atelierul statului român, ci statului francez!

În apropierea zilei de naștere a lui Constantin Brâncuși, 19 februarie 1876 la Hobița (Gorj), Academia Română, după îndelungate cercetări ale arhivelor, recunoaște public că nu există niciun document prin care celebrul sculptor ar fi intenționat să doneze Atelierul său din Impasse Ronsin statului român, iar Academia Română s-a opus, se spune printr-o precizare a Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei.

Procesul-verbal al şedinţei Secţiunii de Ştiinţa Limbii, Literatură şi Artă a Academiei Române din 7 martie 1951, invocat de către cei ce susţin, „fără nicio bază documentară", existenţa unei oferte de donaţie, consemnează, de fapt, desfăşurarea unei reuniuni obişnuite. Din cercetarea arhivelor pariziene, potrivit anunțului făcut de Secția de Artă a Academiei, istoricul de artă, Jean Cassou, s-a arătat interesat, încă din timpul vieții sculptorului, de a prelua și întreține atelierul său. Și o serie de muzee americane, care dețineau deja o serie de opere, erau interesate de preluarea acestuia.

„Opiniile participanţilor sunt uneori doar subiective, alteori conjuncturale şi oportuniste. În acest context, se fac referiri şi la oportunitatea prezenţei unor lucrări ale celor doi sculptori în Muzeul de Artă bucureştean. Precizăm că numai cu două luni înainte, în decembrie 1950, se deschisese în fostul Palat Regal Galeria naţională de artă, unde figurau două opere de tinereţe ale lui Brâncuşi, Portretul pictorului Dărăscu şi Somnul, ambele provenind din fostul Muzeu Simu. Noul muzeu deschis la Palat nu avea, de altfel, în patrimoniul său, la acea dată, alte sculpturi de Brâncuşi. Procesul-verbal menţionat nu conţine niciun fel de referire, nici explicită, nici interpretabilă, la o posibilă donaţie oferită de sculptorul român stabilit la Paris din 1904", arată Academia.

Prin testament, Brâncuși a lăsat statului francez Atelierul din Impasse Ronsin. Constantin Brâncuși s-a mutat pe alee Impase Ronsin în 1916 și va rămâne acolo până la moartea sa în 1957. În acei patruzeci și unu de ani, sute de personalități artistice ale lumii s-au perindat prin atelierul său. Marcel Duchamp îl numea „Regina mamă a impasului Ronsin". Studioul lui Brâncuși a fost ulterior reconstruit meticulos vizavi de Centrul Pompidou din Paris, unde a fost deschis publicului din 1997. Din anii 1930 până în anii 1950, Impasse Ronsin a fost o zonă strâns asociată cu Dada și suprarealismul.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Academia Română se recunoaște învinsă: Brâncuși n-a intenționat să-și doneze atelierul statului român, ci statului francez!

Postat la: 16.03.2021 | Scris de: ZIUA NEWS

0

În apropierea zilei de naștere a lui Constantin Brâncuși, 19 februarie 1876 la Hobița (Gorj), Academia Română, după îndelungate cercetări ale arhivelor, recunoaște public că nu există niciun document prin care celebrul sculptor ar fi intenționat să doneze Atelierul său din Impasse Ronsin statului român, iar Academia Română s-a opus, se spune printr-o precizare a Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual a Academiei.

Procesul-verbal al şedinţei Secţiunii de Ştiinţa Limbii, Literatură şi Artă a Academiei Române din 7 martie 1951, invocat de către cei ce susţin, „fără nicio bază documentară", existenţa unei oferte de donaţie, consemnează, de fapt, desfăşurarea unei reuniuni obişnuite. Din cercetarea arhivelor pariziene, potrivit anunțului făcut de Secția de Artă a Academiei, istoricul de artă, Jean Cassou, s-a arătat interesat, încă din timpul vieții sculptorului, de a prelua și întreține atelierul său. Și o serie de muzee americane, care dețineau deja o serie de opere, erau interesate de preluarea acestuia.

„Opiniile participanţilor sunt uneori doar subiective, alteori conjuncturale şi oportuniste. În acest context, se fac referiri şi la oportunitatea prezenţei unor lucrări ale celor doi sculptori în Muzeul de Artă bucureştean. Precizăm că numai cu două luni înainte, în decembrie 1950, se deschisese în fostul Palat Regal Galeria naţională de artă, unde figurau două opere de tinereţe ale lui Brâncuşi, Portretul pictorului Dărăscu şi Somnul, ambele provenind din fostul Muzeu Simu. Noul muzeu deschis la Palat nu avea, de altfel, în patrimoniul său, la acea dată, alte sculpturi de Brâncuşi. Procesul-verbal menţionat nu conţine niciun fel de referire, nici explicită, nici interpretabilă, la o posibilă donaţie oferită de sculptorul român stabilit la Paris din 1904", arată Academia.

Prin testament, Brâncuși a lăsat statului francez Atelierul din Impasse Ronsin. Constantin Brâncuși s-a mutat pe alee Impase Ronsin în 1916 și va rămâne acolo până la moartea sa în 1957. În acei patruzeci și unu de ani, sute de personalități artistice ale lumii s-au perindat prin atelierul său. Marcel Duchamp îl numea „Regina mamă a impasului Ronsin". Studioul lui Brâncuși a fost ulterior reconstruit meticulos vizavi de Centrul Pompidou din Paris, unde a fost deschis publicului din 1997. Din anii 1930 până în anii 1950, Impasse Ronsin a fost o zonă strâns asociată cu Dada și suprarealismul.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE