• Tweet

Inspecția Judiciară s-a autosesizat, după ce mai multe discuții cu tentă politică sau referitoare la alți colegi, purtate de magistrați într-un grup de pe Facebook, au ajuns în spațiul public, transmit surse apropiate deciziei.

Main News a consultat mai mulți specialiști în drept pentru a lămuri care sunt limitele libertății de exprimare în cazul magistraților și dacă discuțiile extrase din grupul de pe Facebook „Forumul magistraților" ar putea face obiectul unei abateri disciplinare sau deontologice. Autosesizarea Inspecției Judiciare vine după ce Secția pentru judecători a CSM a cerut ca situația să fie lămurită.

„Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii se delimitează categoric de orice derapaj de natura celui care rezultă din discuțiile purtate de unii judecători şi procurori pe o rețea de socializare. Judecătorilor şi procurorilor le este recunoscut dreptul la liberă exprimare, însă în exercitarea acestuia magistrații au obligația de a se comporta într-o manieră care să păstreze demnitatea funcției, imparțialitatea şi independența sistemului judiciar", este poziția Secției pentru judecători a CSM.

Magistrații au dreptul la liberă exprimare, dar cu anumite restricții și anumite limite, a explicat fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean. „În primul rând, magistrații au obligația de reținere, de a fi reținuți. Sunt limitele lor, în care nu au voie să vorbească despre profesia lor, în special de dosarele în care lucrează, există obligația aceea de a nu se antepronunța, de a nu discuta de problemele din dosarele pe care le judecă, asta la judecători, la procurori e altfel, nu au voie să spună că e parte din urmărirea penală", a precizat, pentru Main News, fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean.

Procurorul Bogdan Gabor consideră că ar trebui luat în calcul caracterul „public" sau „privat" al grupului „Forumul Magistraților". „Până unde prevăd legile și regulamentele(n.r. limita libertății de exprimare a magistraților), dar depinde care a fost grupul, dacă e un grup privat și nu a ajuns la cunoștința publicului, are caracterul unui grup privat, dacă e public, atunci e altă discuție", a declarat, pentru Main News, fostul membru al CSM, procurorul Bogdan Gabor.

În schimb, procurorul Gheorghe Muscalu, fost membru al CSM, susține că grupul „Forumul magistraților" nu poate fi considerat „privat", având în vedere că la discuții pot participa zeci sau chiar sute de persoane.

„Acest lucru înseamnă depășirea acelor limite în care orice magistrat, judecător sau procuror e obligat prin lege, sau acea obligație de rezervă. Acum, sunt nemulțumiri, dar nu cred că trebuie să creăm un colectiv, un grup să ne expunem nemulțumirile. Și modalitatea respectivă e înjositoare pentru o astfel de poziție. Mai mult de atât, cred că se depășește ceea ce este permis, implicarea lor în cu totul și cu totul alte acțiuni decât cele pentru care legea permite(...)Acolo e mai mult decât implicare în activitatea profesională, acolo e implicare în niște jocuri, încercând să creăm conspirații, legături, să ne ducem către un rezultat pe care îl vrem noi. Magistratul nu face așa ceva, magistratul aplică legea și atât", a precizat, pentru Main News, procurorul Gheorghe Muscalu.

În cadrul unor discuții de pe grup obținute de Main News, „Caius Marcius", despre care surse din sistem susțin că ar fi procurorul Bogdan Pîrlog, folosește termeni precum „unealtă" sau „profitor" la adresa unor magistrați. „E și mai grav (n.r. în cazul insultelor la adresa altor colegi), pentru că ei trebuie să respecte niște limite. Insulta nu se mai pedepsește penal, dar nu s-a dat liber la insultă. Nu ar trebui să se insulte între ei, nici în public, nici în privat. Magistrații trebuie să fie altfel în manifestări, ei sunt puși să judece", susține fostul președinte al CCR.

Bogdan Gabor este de părere că, pentru a ajunge în zona unei abateri disciplinare sau deontologice, conținutul postărilor ar trebui să aducă o atingere „relativ gravă onoarei sau demnității unei persoane". „Jigniri la adresa altor magistrați, dacă au această tentă de insultă, sigur că poate să constituie abatere disciplinară, în sensul dispozițiilor articolului 99 din Legea 304/2004, unde se prevede că trebuie să ai un comportament corect cu ceilalți colegi, zice „comportament indecent față de colegi, avocați și ceilalți justițiabili", este prevăzută expres interdicția de nu profera insulte la adresa altor colegi, dar acum depinde colegul respectiv dacă s-a simțit insultat sau nu, depinde de caracterul grupului, e o chestiune de interpretare, trebuie să te duci de la general la particular", a adăugat fostul membru CSM.

Procurorul Gheorghe Muscalu susține că insulta adusă la adresa altor magistrați ar putea constitui, cel puțin, abatere deontologică. „Niciodată un magistrat în lume nu este cel care poate să spună „că vreau să pun pe cineva, vreau să dirijez în partea aceea, nu sunt de acord cu acel cineva și vreau să moară sau să fie arestat", astea sunt vorbe de oameni care au anumită calitate, dată de lege și la limita de sus a profesiilor?", a adăugat Gheorghe Muscalu.
Fostul președinte CCR: Magistrații să nu se implice în probleme politice

Constituția României îi împiedică pe magistrați să facă parte din partide politice, iar Augustin Zegrean consideră că aceștia ar trebui să nu se implice deloc în dezbateri cu caracter politic.

„Câtă vreme li se interzice să facă parte din partide politice, ar fi bine să se țină departe de politică și să nu comenteze politic, pentru că există riscul să-i judece pe unii dintre politicienii de care discută, iar ei își pun deja părerea de dinainte. Nu știu de ce magistrații trebuie să aibă grupuri pe Facebook și pe tot felul de canale, pentru că vrând nevrând se scapă și spun și lucruri care nu ar trebui spuse și pot fi citite și de alții care nu fac parte din grupul respectiv", a spus fostul președinte al CCR.

Într-o declarație acordată Mainnews.ro, judecătorul Aurelian Murgoci, fost președinte al Judecătoriei Sectorului 5 București, în prezent formator al Școlii Naționale de Grefieri, a arătat că „mesajele de pe rețeaua de socializare care au devenit publice nu sunt reprezentative pentru magistratura în ansamblul său. În mod evident, atrag atenția acele mesaje postate de anumiți magistrați si care conțin afirmații de natură să depășească limitele libertății de exprimare instituite prin lege in sarcina magistraților. Dar acest lucru nu ar trebui să ne abată atenția de la echilibrul și rezerva regăsite în postările celorlalți magistrați, care sunt cei mai mulți si care nu au făcut decât să exprime puncte de vedere juridice, specifice profesioniștilor dreptului"