• Tweet

Primarul Clujului, Emil Boc, i-a criticat dur pe doi dezvoltatori imobiliari care îşi desfăşoară activitatea la Cluj-Napoca. Unul dintre aceştia, Vasile Puşcaş, fostul ginere al liderului social-democrat Ioan Rus, acuză municipalitatea că l-a forţat să doneze un teren de peste 2.000 de metri pătraţi.

Primarul Emil Boc a ieşit la atac, la finalul săptămânii, într-o emisiune radio, împotriva a doi dezvoltatori imobiliari din Cluj-Napoca. Unul dintre ei este Florin Larionesi, om de afaceri originar din Bistriţa, care a transformat 56 de locuri de parcare în apartamente pe Calea Someşeni 18.

Primăria l-a amendat cu 50.000 de lei şi, după patru ani, a câştigat în instanţă procesul în care cerea desfiinţarea amenajărilor ilegale. Întrebat despre caz, primarul a susţinut: „Cum să nu fiu nervos pe ăia care au făcut crima aia urbanistică în Mărăşti, după ce au avut 40 de locuri de parcare avizate, după recepţie, le-au transformat în apartamente. Şi-au bătut joc şi de oamenii ăia. Ca să mai bage nişte bani în buzunar? Pai, nu iţi este ruşine, nemernicule, să iţi baţi joc de oameni, de cei care locuiesc acolo, de cei care trec pe acolo? I-am dat în instanţă, am primit căştig de cauză, urmează să apară motivarea pe portal şi scrie foarte clar că are 45 de zile individul ăsta ca să nu folosesc alt termen, să desfiinţeze lucrările, dacă nu, o facem noi pe cheltuiala lui. Mi-au trebuit doi ani ca să câştig asta", a declarat edilul Emil Boc.

Primarul a trecut apoi la alt dezvoltator care a ridicat mai multe ansambluri imobiliare de lux în oraş, Vasile Puşcaş - fostul ginere al ex-ministrului Ioan Rus. Omul de afaceri din Satu Mare nu a avut probleme să construiască în Cluj-Napoca până când nu a devenit fost ginere al lui Ioan Rus. Primăria Cluj-Napoca a expropriat un teren aflat în proprietatea omului de afaceri pentru a-l transforma în parc. Au început circa 20 de procese, pe care municipalitatea le-a câştigat deocamdată. Vasile Puşcaş a cerut să i se plătească pentru terenul de 12.095 de metri pătraţi din cartierul Zorilor (strada Observatorului) 200 de milioane de lei, luând în considerare şi câştigul pe care l-ar fi putut obţine dacă ar fi construit blocuri de 10 etaje pe suprafaţa respectivă. Terenul a fost evaluat de expertul consultat de Primărie la aproape 11 milioane de lei (171 de euro pe metru pătrat).

Supărat pe municipalitate, Vasile Puşcaş a trimis, săptămâna trecută, o plângere prealabilă în care cerea Consililui local să revoce donaţia unei parcele de teren de 2.100 de metri pătraţi în altă parte a oraşului, destinată lărgirii Căii Moţilor. Donaţia a fost făcută de firmele lui Vasile Puşcaş municipalităţii cu ocazia ridicării ansamblului Platinia de pe Calea Moţilor, format dintr-un mall, un hotel şi o clădire rezidenţială. Având în vedere traficul suplimentar deversat din ansamblu pe Calea Moţilor, municipalitatea a stabilit împreună cu dezvoltatorul ca aceasta să doneze o parcelă de teren şi suporte lucrările pentru lărgirea drumului.

Omul de afaceri Vasile Puşcaş nu a putut fi contactat, însă în plângerea prealabilă trimisă Primăriei se explică motivul invocat pentru retragerea donaţiei: „Stabilirea printr-un act administrativ a unei condiţii pentru exercitarea dreptului de proprietate privată, constând în donarea unei părţi a proprietăţii, este nelegală, fiind o formă de violenţă ce înfrânge garanţia dată de Constituţia României proprietăţii şi care lipseşte de valabilitate chiar titlul prin care se dobândeşte proprietatea publică."

În plângere se citează din Hotărârea prin care Primăria a avizat Planul Urbanistic Zonal pentru ansamblul Platinia în care se arată că „pentru recepţia investiţiei de bază, va fi încheiat, în formă autentică, contractul de donaţie a terenului cu suprafaţa de drum şi drumul executat". Cu alte cuvinte, omul de afaceri susţine că, de fapt, a fost obligat de Primărie să doneze terenul pentru lărgirea drumului, în caz contrar planul urbanistic pentru investiţie nu ar fi fost aprobat. Iar conform Codului Civil, o donaţie făcută „din obligaţie" nu este valabilă. În realitate, între municipalitate şi dezvoltatorii imobiliari se ajunge la un compromis în astfel de situaţii. Primăria trebuie să se asigure că noile investiţii nu vor perturba foarte mult traficul rutier existent, astfel că se ajunge la un compromis: dezvoltatorul face pe terenul său şi pe cheltuiala sa extinderea tramei stradale, iar în schimb, municipalitatea elibează planurile urbanistice necesare pentru demararea construcţiilor. Primăria nu poate obliga dezvoltatorul să facă aceste donaţii, în schimb poate să amâne la nesfârşit aprobarea planurilor urnanistice, motivând, justificat, că noul ansamblu imobiliar perturbă nepermis traficul în zonă. Acest compromis se bazează pe ideea că dezvoltatorul imobiliar are pe lângă dreptul de a face profit din vânzarea locuinţelor şi spaţiilor ridicate şi obligaţia de a se asigura că investiţia nu va crea mari probleme traficului şi aşa supra-aglomerat al Clujului. Cele mai multe nemulţumiri apar din cauza faptului că anumiţi dezvoltatori au parte de un tratament diferit.

„El poate să ceară ce doreşte. Lucrurile sunt foarte clare. Ne-a dat în judecată şi vom câştiga, pentru că ceea ce a donat a fost oferta domniei sale când a modernizat Platinia. El a propus, nu i-am cerut noi. Noi doar am acceptat. Acum e peste mână să zici că "Hop, hop, ne-am răzgândit!" Şi-a făcut lucrarea şi acum vrea înapoi şi terenul cedat pentru drum. Am încredere că instanţa ne va da dreptate, pentru că el nu putea face acea lucrare fără extinderea respectivă de drum. Voluntar a spus că nu aşteaptă să facă Primăria şi depune hârtiile şi acceptă să dea terenul pentru extinderea drumului. Acum, când facem extinderea zice că retrage donaţia", a spus primarul Emil Boc.

Consiliul local a respins cererea omului de afaceri privind donaţia şi, cel mai probabil, se va ajunge în instanţă. „Suntem obişnuiţi cu asemenea atitudine de hărţuire, dar este păcat că se coboară la aceste bătălii inutile cu oraşul. Pentru că este bătălia cu cei 350.000 de clujeni, care sunt amânaţi prin acest proces şi mai stau în trafic la Platinia şi la Fabrica de Bere. Ne enervăm că nu avem acolo cinci benzi şi transport în comun fluidizat în tot oraşul. Asta fac aceşti oameni, amână! Păcat că oamenii aceştia în loc să vină şi să spună că dau oraşului, pentru că aici mi-am făcut averea, am ajuns milionar. Nu în altă parte a planetei, ci în Cluj, pentru că primăria m-a sprijinit. Să dea înapoi ceva, că nu va duce pe lumea cealaltă averile şi bogăţiile, ci cu faima pe care ai lăsat-o. El cu ce faimă va rămâne în oraş? Că şi-a bătut joc de 350 de mii de locuitori amânând cu şase luni sau un an lucrarea de extindere", a mai spus primarul.