Ce foloseau dacii pentru a face lumină. Descoperiri arheologice importante din timpul domniei lui Decebal

Postat la: 27.06.2021 |

Cinci şantiere arheologice din judeţul Buzău vor fi deschise pe rând în această vară, după relaxarea restricţiilor din pandemie. Anul trecut, criza sanitară a blocat total activitatea de cercetare arheologică a Muzeului Judeţean de Istorie Buzău.

„Dacă în anul 2020 activităţile de cercetare arheologică sistematică au fost întrerupte, în acest an, muzeul nostru, în colaborare cu mai multe instituţii de cercetare şi învăţământ superior din ţară, a reluat investigaţiile ştiinţifice în aşezările şi necropolele preistorice şi antice de pe teritoriul judeţului Buzău", a transmis Daniel Costache, managerul Muzeului Judeţean Buzău.

Rezultatele cercetărilor arheologice din această campanie vor fi publicate în „Mousaios", revista editată an de an de Muzeul Judeţean Buzău. De asemenea, cele mai importante obiecte găsite vor fi aduse în faţa publicului în cadrul unor expoziţii tematice. Pentru prima oară, însă, pasionaţii de istorie din Buzău şi din toată lumea au ocazia să afle noutăţi în timp real despre cercetările efectuate în siturile arheologice din judeţ.

Cinci secţiuni din pagina de internet a muzeului buzoian sunt alocate campaniei de cercetare arheologică, prima actualizată deja fiind cea dedicată şantierului de la Târcov, cetate dacică unde a fost descoperit printre altele şi un opaiţ pentru iluminat. Aflată la aproximativ 7 kilometri nord de Pârscov, în apropierea satului Târcov, cetatea este plasată pe o culme greu accesibilă, numită de localnici Piatra cu Lilieci, având trei laturi abrupte şi o înălţime maximă de 735 metri.

"Datele oferite de descoperirile arheologice ne-au indicat că această cetate a funcţionat în a doua jumătate a secoluui I p. Chr., în perioada domniei regelui Decebal. Probabil această fortificaţie a avut un rol în sistemul defensiv organizat de Decebal şi anume de a controla accesul spre Transilvania pe cursul superior al râului Buzău", spun specialiştii secţiei de arheologie.

In cursul cercetărilor arheologice au fost descoperite resturi de construcţii, precum locuinţe de suprafaţă sau semiadâncite, dintre care unele incendiate. Majoritatea locuinţelor erau confecţionate din lemn, pereţii fiind acoperiţi cu lut în tehnica paiantei. Cele mai recente săpături arheologice au adus la lumină numeroase artefacte. Dintre acestea, cele mai numeroase sunt fragmentele ceramice provenind de la vase de provizii, vase de gătit, vase de băut cum ar fi cănile sau ceştile, dar şi vase din care se servea mâncarea, cum ar fi strachinile cu picior înalt sau castroanele.

"Pentru iluminat, dacii au folosit ceşti-opaiţ, utilizând seul de oaie. În afara vaselor ceramice au mai fost descoperite unelte şi ustensile din fier, cuţite, cuie, scoabe, arme, vârfuri de lance şi de săgeţi, podoabe şi piese de port din bronz şi mărgele din sticlă, precum şi râşniţe din piatră", spun arheologii buzoieni. Cercetările arheologice sistematice au fost începute în anul 2007 şi, cu mici întreruperi, ele continuă şi astăzi. Urmează actualizări pentru alte patru situri în care sunt programate intervenţii până la sfârşitul acestei veri: Pietroasele, Gruiu Dării, Cârlomăneşti şi Coţatcu-Cetăţuia.