Coșmarul guvernării! Datoria publică a României va crește până aproape de 60% din PIB în 2024!

Postat la: 02.06.2021 |

Coșmarul guvernării! Datoria publică a României va crește până aproape de 60% din PIB în 2024!

România trebuie să folosească toate veniturile neașteptate pentru a ieși din situația de deficit excesiv până în anul 2024, cel târziu, spune Comisia Europeană, care atrage atenția și asupra creșterii accelerate a datoriei publice a țării, care ar urma să se apropie de 60% în anul 2024.

În procedură de deficit excesiv, în anul 2021 România ar trebui să-și reducă deficitul bugetar până la 8% din PIB, de la 9,2% din PIB în anul 2020. De asemenea, în 2022 deficitul ar trebui să fie de 6,2% din PIB, în 2023 - de 4,4% din PIB, iar în 2024 să scadă la 2,9% din PIB, adică sub plafonul de 3%, prevăzut în Tratatul de la Maastricht.

„România ar trebui să pună în aplicare pe deplin măsurile adoptate deja pentru 2021. Ar trebui să specifice și să pună în aplicare măsurile suplimentare necesare pentru corectarea deficitului excesiv până în 2024. Măsurile de consolidare bugetară ar trebui să asigure o corecție durabilă într-un mod favorabil creșterii. Orice venituri neprevăzute ar trebui utilizate pentru a reduce deficitul general guvernamental" - spune CE în recomandările către Consiliul UE.

Până pe 15 octombrie 2021, România trebuie să ia măsuri eficiente și sp raporteze strategia de consolidare prevăzută pentru atingerea țintelor. Apoi, din 6 în 6 luni, România trebuie să raporteze progresele înregistrate până la corectarea deficitului excesiv. Pentru a-ș reduce deficitul, România ar trebui să introducă o serie de reforme de natură fiscală și economică mai largă, inclusiv reformele sistemului de pensii, administrarea taxelor, salariile din sectorul public și guvernanța întreprinderilor de stat.

De asemenea, datoria guvernamentală generală a României a crescut ușor de la 34,7% dn PIB la finalul anului 2018, până la 35,3% din PIB la finalul anului 2019. În 2020, datoria publică a crescut brusc, până la 47,3% din PIB și este previzionat că va crește până la 49,7% din PIB la finalul anului 2021 și până la 52,7% în 2022. Pentru finalul anului 2024, se prevede că datoria publică a României va crește până șa 59,5% din PIB, apropiinduse pentru prima dată de plafonul de 60% prevăzut de Tratatul de la Maastricht. Asta în absența unor măsuri suplimentare față de cele care au fost anunțate deja.

Un risc asupra echilibrului marcofinanciar al României se referă și la structura datoriei publice a țării, care are o pondere semnificativă a datoriilor deținute de nerezidenți. Absorbția fondurilor europene, inclusiv prin Programul Național de Redresare și Reziliență, ar urma să reducă din efortul României de reechilibrare macroeconomică. Recomandările Comisiei Europene sunt supuse aprobării Consiliului UE.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Coșmarul guvernării! Datoria publică a României va crește până aproape de 60% din PIB în 2024!

Postat la: 02.06.2021 |

0

România trebuie să folosească toate veniturile neașteptate pentru a ieși din situația de deficit excesiv până în anul 2024, cel târziu, spune Comisia Europeană, care atrage atenția și asupra creșterii accelerate a datoriei publice a țării, care ar urma să se apropie de 60% în anul 2024.

În procedură de deficit excesiv, în anul 2021 România ar trebui să-și reducă deficitul bugetar până la 8% din PIB, de la 9,2% din PIB în anul 2020. De asemenea, în 2022 deficitul ar trebui să fie de 6,2% din PIB, în 2023 - de 4,4% din PIB, iar în 2024 să scadă la 2,9% din PIB, adică sub plafonul de 3%, prevăzut în Tratatul de la Maastricht.

„România ar trebui să pună în aplicare pe deplin măsurile adoptate deja pentru 2021. Ar trebui să specifice și să pună în aplicare măsurile suplimentare necesare pentru corectarea deficitului excesiv până în 2024. Măsurile de consolidare bugetară ar trebui să asigure o corecție durabilă într-un mod favorabil creșterii. Orice venituri neprevăzute ar trebui utilizate pentru a reduce deficitul general guvernamental" - spune CE în recomandările către Consiliul UE.

Până pe 15 octombrie 2021, România trebuie să ia măsuri eficiente și sp raporteze strategia de consolidare prevăzută pentru atingerea țintelor. Apoi, din 6 în 6 luni, România trebuie să raporteze progresele înregistrate până la corectarea deficitului excesiv. Pentru a-ș reduce deficitul, România ar trebui să introducă o serie de reforme de natură fiscală și economică mai largă, inclusiv reformele sistemului de pensii, administrarea taxelor, salariile din sectorul public și guvernanța întreprinderilor de stat.

De asemenea, datoria guvernamentală generală a României a crescut ușor de la 34,7% dn PIB la finalul anului 2018, până la 35,3% din PIB la finalul anului 2019. În 2020, datoria publică a crescut brusc, până la 47,3% din PIB și este previzionat că va crește până la 49,7% din PIB la finalul anului 2021 și până la 52,7% în 2022. Pentru finalul anului 2024, se prevede că datoria publică a României va crește până șa 59,5% din PIB, apropiinduse pentru prima dată de plafonul de 60% prevăzut de Tratatul de la Maastricht. Asta în absența unor măsuri suplimentare față de cele care au fost anunțate deja.

Un risc asupra echilibrului marcofinanciar al României se referă și la structura datoriei publice a țării, care are o pondere semnificativă a datoriilor deținute de nerezidenți. Absorbția fondurilor europene, inclusiv prin Programul Național de Redresare și Reziliență, ar urma să reducă din efortul României de reechilibrare macroeconomică. Recomandările Comisiei Europene sunt supuse aprobării Consiliului UE.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE