Cum a reușit Fiscul să impoziteze 700.000 de lei, despre care un român spune că i-a câștigat la cununie, nuntă și botez

Postat la: 13.10.2021 |

Un craiovean acuzat de ANAF că nu poate justifica peste 1,8 milioane de lei a încercat să scape de acuzații spunând că a obținut din „evenimente de familie" suma de 700.000 de lei, iar restul din împrumuturi. În final, instanța a stabilit că suma pretins a fi obținută din cununie, nuntă și botez nu poate fi justificată.

Considerat persoană cu risc fiscal după ce și-a împrumutat propria firmă cu suma de peste 1,8 milioane de lei, un bărbat din Craiova a fost supus unui control al Fiscului în urma căruia s-a stabilit că o sumă de peste un milion de lei nu poate fi justificată. Concret, cu ocazia controlului la care a fost supus de ANAF, craioveanul a declarat că a obținut suma de 700.000 de lei din evenimente de familie (cununie - 150.000 lei, botez - 200.000 lei, nuntă - 350.000 lei), 650.000 de lei a împrumutat, în trei tranșe de 200.000, 250.000 și 200.000 de la mama sa, 280.000 de la tatăl său și 315.000 de lei de la naș.

Craioveanul a arătat în proces că ANAF a refuzat să țină cont că evenimentele familiale din care a obținut 700.000 de lei erau deținute de fostul concubin al mamei sale și astfel „nu au fost păstrate documente justificative pentru achiziția produselor servite". „Lipsa acestor documente nu poate atrage de plano fictivitatea sumei pe care a obținut-o în urma celor trei evenimente, date fiind considerentele pe care le-a expus mai sus", a mai arătat reclamantul în procesul cu ANAF.

În privința împrumuturilor de 650.000 de lei luate de la mama sa, organele fiscale au considerat că acestea sunt fictive. Bărbatul s-a apărat susținând că, cu șapte ani înainte de a-l împrumuta, mama sa a accesat credite bancare în valoare de 447.000 de euro și avea de unde să îl împrumute. Referitor la suma de 280.000 de lei împrumutată de la tatăl său și suma de 315.000 de lei, împrumutată de la nașul său, craioveanul a arătat că cei doi aveau surse de venit astfel încât să îl poată împrumuta.

„Organul fiscal i-a impus să fac dovada veniturilor altor persoane și nu ale veniturilor proprii, lucru inadmisibil. Chiar și în aceste condiții, reclamantul a făcut această dovadă, prezentând documente justificative din care rezultă faptul că a fost împrumutat de aceste persoane cu diverse sume de bani, în numerar. Or, în atare condiții, nu i se poate imputa faptul că nu a reușit să dovedesc modul de obținere al veniturilor persoanelor de la care a primit aceste împrumuturi, atât timp cât nu se verifică situația financiară a acestora, ci a reclamantului", s-a arătat în cererea de chemare în judecată a ANAF-ului.

În urma procesului judecat în primă instanță la Tribunalul Dolj și în apel la Curtea de Apel Craiova, judecătorii au decis că bărbatul controlat de Fisc poate justifica banii încasați de la tată și naș, dar nu poate justifica suma de 700.000 de lei pe care susține că a obținut-o din evenimente familiale, suma de 650.000 de lei împrumutată de la mama sa și 70.000 de lei de la C.A.R.

„Instanța reține că există contradicții între explicațiile oferite de reclamant în fața organelor de verificare fiscală și declarațiile martorilor cu privire la locul depozitării banilor (n.r. 700.000 de lei de la nuntă, botez, cununie) până la investirea acestora", se arată în sentința Tribunalului Dolj, menținută de Curtea de Apel. Judecătorii au mai reținut că, potrivit martorilor audiați în dosar, „reclamantul nu a achitat sume de bani la desfășurarea evenimentelor, întrucât restaurantul aparținea mamei sale, însă din explicațiile reclamantului rezultă că în anul 2010 - 2011, când s-au desfășurat evenimentele, societatea care gestiona hotelul și restaurantele, aparținea unei alte persoane".

„Este adevărat că persoanele fizice nu au obligația deținerii de documente justificative si nici obligația de a tine contabilitate personala a evidentei numerarului încasat si utilizat, însă contradicțiile dintre informațiile prezentate de reclamant nu pot conduce la concluzia că soldul de numerar menționat de reclamant, ca fiind deținut la data de 01.01.2014, 01.01.2015, respectiv 01.01.2016 în cuantum de 700.000 lei, provine din aceste evenimente", au mai arătat judecătorii.

În privința împrumutului de 650.000 de lei luat de la mama sa, judecătorii au considerat că acesta nu poate fi luat în considerare întrucât „fondurile de care a dispus aceasta și pentru care au fost prezentate documente au fost aferente unei perioade cu mult anterioară perioadei în care au fost acordate împrumuturile". Prin urmare, craioveanul a fost obligat să plătească impozit de 16 la sută pentru o sumă de peste 1,4 milioane de lei, la care se adaugă dobânzi și penalități. Sentința este definitivă.