• Tweet

Dosarul Revoluției, tărăgănat de peste două decenii, ar putea fi mutat de la Curtea Supremă la Curtea de Apel București pe motiv că nu are competență în judecarea lui Ion Iliescu, principalul inculpat în dosar. ICCJ susține că la vremea respectivă Ion Iliescu nu era președintele României.

Înalta Curte de Casație și Justiție a pus vineri în discuție, din oficiu, competența judecării dosarului Revoluției din 1989, retrimis la instanță de Parchetul General, relatează Europa Libera preluata de Rador.

ÎCCJ a rămas în pronunțare pe trimiterea dosarului la Curtea de Apel București. Instanța le-a dat părților din dosar două săptămâni pentru a depune concluzii, iar decizia va fi pronunțată peste o lună.

Motivul punerii în discuție a competenței de judecare este că la data faptelor din 22-30 decembrie 1989, Ion Iliescu nu era președintele României, iar inculpatul Ioan Rus era cadru militar, singura instanță competentă fiind Curtea de Apel București.

Avocatul Adrian Cuculis, cel care apără o parte dintre victimele din dosar, susține că un alt motiv pentru care ICCJ a invocat din oficiu necompetența instanței este acela „că Ion Iliescu nu mai este cercetat pentru înaltă trădare, ci doar pentru crime împotriva umanității".

„Rechizitoriul neclar și bâjbâiala judiciară vor duce cel mai sigur către o declinare de competență și evident alte termene lungi", spune Adrian Cuculis.

În dosarul Revoluției sunt trimiși în judecată fostul președinte al României Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu și fostul șef al Aviației Militare Iosif Rus.

Înalta Curte a mai judecat în dosarul Revoluției și nu a ridicat problema competenței

Faptul că Înalta Curte a ridicat din oficiu problema competenței în dosarul Revoluției este extrem de ciudat, ne spune un judecător sub protecția anonimatului, cauza fiind pendinte. Iar asta, pentru că Înalta Curte s-a mai pronunțat în acest dosar și nu a ridicat chestiunea necompetenței.

În 2021, judecătorii ICCJ au decis ca dosarul Revoluției să se întoarcă la Parchetul Militar, după ce în octombrie 2020, aceeași Curte Supremă exclusese mai multe probe din dosar. Dosarul s-a judecat la Camera preliminară, care însă este obligată să verifice competența, spune pentru Europa Liberă sursa menționată.

„Cum de atunci - când au judecat pentru a restitui dosarul la Parchetul Militar - nu și-au pus problema competenței și acum brusc își pun problema. În Camera Preliminară ești obligat să verifici competența. E ceva ciudat aici. Dacă era o problemă de necompetență trebuia ridicată de atunci, nu acum, că doar nu au descoperit după 33 de ani că Iliescu nu era președinte la data Revoluției".

O altă problemă este aceea că în situația în care dosarul ajunge la Curtea Apel, va fi judecat de un judecător, cu recurs la Înalta Curte la completul de 3 judecători. În cazul în care dosarul rămâne la Înalta la Curte, la competul de 3 judecători, recursul se face la completul de 5 judecători.

Deci, în prima situație - la Curtea de Apel - dosarul Revoluției va fi judecat de 4 judecători, iar în a doua - la Înalta Curte - de 8 judecători.

În august 2022, procurorii militari au trimis din nou dosarul în judecată la Înalta Curte și au făcut public rechizitoriul neanonimizat. Cei trei sunt acuzați de crime împotriva umanității, fapte care sunt imprescriptibile.

Procurorul general Gabriela Scutea declara la vremea respectivă că „reluarea dosarului de către un alt procuror ar fi însemnat o perioadă foarte mare de timp chiar și doar pentru citirea volumelor dosarului Revoluției".

Actele de urmărire penală și redactarea rechizitorului au fost făcute în 5 luni și 15 zile, a mai precizat Scutea.

Ca noutate, Înalta Curte a confirmat atunci redeschiderea urmării penale în privința a 627 de persoane vătămate, cercetările fiind continuate de către Secția Parchetelor Militare în dosarul penal nr. 1/P/2020. Aceasta fusese una dintre nemulțumirile asociațiilor de revoluționari.

În intervalul 22 decembrie, orele 16.00 și 30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.

Acuzele aduse inculpaților

Ion Iliescu, în calitate de şef de stat şi de guvern, preşedinte al CFSN şi al Consiliului Militar Superior, cu intenţie, urmărind obținerea legitimității populare, menținerea și consolidarea puterii politice deținute începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.

Aceste fapte au avut drept consecințe generarea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat și astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.

Gelu Voican Voiculescu, în calitate de factor decizional politico-militar al CFSN (organism care și-a subordonat Consiliul Militar Superior), cu intenţie, urmărind menținerea și consolidarea puterii politice obținute, dar și legitimarea în fața opiniei publice, începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod sistematic prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22 - 30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.

Generalul (rtr) Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, cu intenţie, în intervalul 22 decembrie, orele 16.00 - 30 decembrie 1989, a exercitat prin ordinele sale militare, date în mod sistematic, operațiunea de inducere în eroare a opiniei publice.

Dosarul Revoluției, pus la naftalină 10 ani

În dosarul Revoluției nu a mișcat mai nimic timp de zece ani, când la putere s-au aflat nu doar Frontul Salvării Naționale (FSN) și urmașul său PDSR, ci și Convenția Democratică din România (CDR).

Primele condamnări au fost date abia în anul 2000, când generalii Mihai Chițac și Victor Stănculescu au fost condamnați la 15 ani de închisoare, dar eliberați în urma recursului în anulare făcut de Joița Tănase, procurorul general de atunci.

Cei doi au fost încarcerați în 2008: Chițac pentru scurt timp, pentru că a murit în 2010 acasă, iar Stănculescu a fost eliberat în 2014 și a murit doi ani mai târziu într-un azil de lux.

În 2007, dosarul este blocat ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale care decide mutarea dosarului de la Parchetul Militar la o secție civilă, procurorul Dan Voinea, cel care îl instrumentase până atunci, fiind retras din anchetă de Laura Codruța Kovesi. Iar în 2015, dosarul este clasat. Motivul? Genocidul, tratamentele neomenoase și infracțiunile contra umanității nu erau prevăzute în legea penală.

În 24 mai 2011, România a fost condamnată prima oară la CEDO privind ancheta în dosarul Revoluției, în procesul intentat de Asociația „21 Decembrie".

Tot atunci, CEDO a decis ca statul român să acorde despăgubiri de 15.000 de euro pentru părinții unui tânăr de 19 ani, ucis la Revoluție în Brașov în cadrul unei manifestații reprimate de forțele de ordine.

Dosarul revoluției este redeschis în 2016 de procurorul general interimar Bogdan Licu, iar în 2019 Augustin Lazăr, procuror general, îi trimite în judecată pe Iliescu, Voiculescu și Iosif Rus, șeful Aviației militare. Dosarul suferea de un viciu de fond, așa cum a aratat Europa Liberă: Securitatea era scoasă din ecuație și exonerată de orice responsabilitate.

Neregulile din dosarul restituit Parchetului Militar

În octombrie 2020, judecătorii de cameră preliminară au identificat o serie de nereguli judiciare, care făceau imposibilă judecarea cauzei.

Totodată au fost excluse probe din dosar, cum ar fi rapoarte ale SRI și ale comisiei parlamentare care a anchetat evenimentele din 1989.

Printre ele, inclusiv o carte a lui Sergiu Nicolaescu, despre care procurorii considerau că are valoare probatorie.

Lor le-au fost adăugate documente de arhivă ale Statului Major General dar și mai multe declarații ale persoanelor vătămate.

În mai 2021, Curtea Supremă a decis restituirea dosarului la Parchet și refacerea sa. Procurorii au contestat decizia și au pierdut.