Evoluție îngrijorătoare a numărului românilor în risc de sărăcie. Economia globală, cel mai puternic ritm de creștere din ultimii 80 de ani

Postat la: 27.07.2021 |

Numărul persoanelor în risc de sărăcie si excluziune socială din România a crescut alarmant la începutul pandemiei, din cauza scăderii substanţiale a veniturilor în primul val al pandemiei, arată cel mai recent raport al Băncii Mondiale (BM), intitulat "Creşterea incluzivă la răscruce de drumuri".

Potrivit instituţiei financiare, pandemia de coronavirus a expus şi a accentuat inegalităţi profunde, oprind progresul în domenii multiple, inclusiv în ceea ce priveşte egalitatea de gen şi convergenţa veniturilor în toate statele membre ale Uniunii Europene (UE). Astăzi, se estimează că sunt „expuşi riscului de sărăcie" în plus între trei şi cinci milioane de oameni din UE, pe baza pragurilor valorice la nivel naţional, comparativ cu cele de dinaintea crizei.

Cu toate acestea, la scara europeană, impactul crizei COVID-19 asupra celor săraci a fost moderat de răspunsul guvernelor şi instituţiilor Uniunii Europene, care au amortizat efectele grave ale pandemiei asupra ocupării forţei de muncă şi a veniturilor. Chiar si asa, „în pofida diminuării impactului pe măsură ce criza a progresat şi a fost amortizată de măsurile de sprijin, ratele de sărăcie sunt aşteptate să rămână peste nivelul la care erau înaintea crizei", susţine Banca Mondială.

Raportul subliniază faptul că pe măsură ce pandemia continuă, schemele de sprijin guvernamental şi lansarea în timp util a vaccinurilor rămân esenţiale pentru consolidarea rezilienţei firmelor, angajaţilor şi gospodăriilor. „O tranziţie prietenoasă cu mediul înconjurător, digitală şi favorabilă incluziunii este posibilă dacă politica economică este orientată din ce în ce mai mult către reforme şi investiţii în educaţie, sănătate şi infrastructură durabilă", a declarat directorul pentru ţările Uniunii Europene în cadrul Băncii Mondiale, Gallina A. Vincelette.

Cu o contracţie a economiei UE de 6,1% în 2020, pandemia de COVID-19 a declanşat cea mai puternică recesiune din UE pe timp de pace, după cel de-al doilea război mondial. Guvernele trebuie să se asigure că există politici bine ţintite, precum şi politici pentru piaţa forţei de muncă active pentru a sprijini o redresare incluzivă.

Până în prezent, Banca Mondială a alocat peste 1,7 miliarde de dolari pentru a ajuta economiile emergente din Europa şi Asia Centrală să atenueze impactul COVID-19. Raportul - Perspective economice globale al Băncii Mondiale - sugerează că vom avea o creştere puternică, dar inegală în 2021. Economia globală va creşte cu 5,6% - cel mai puternic ritm post-recesiune din ultimii 80 de ani

Raportul BM mai subliniază că ar trebui acordată o atenţie specială forţei de muncă vulnerabile de dinaintea pandemiei, cum ar fi tinerii, cei angajaţii informal şi liber profesioniştii. Aceste grupuri sunt mai vulnerabile în faţa ajustărilor la nivelul ocupării forţei de muncă pe timp de criză şi se pot confrunta cu perioade mai lungi de şomaj sau cu perioade în care se află în afara forţei de muncă active.

Femeile au fost afectate în mod disproporţionat de întreruperea muncii cauzată de pandemie, în special în sectoarele care se confruntă cu cele mai grave efecte ale crizei. Acest lucru a fost evidenţiat şi în - Raportul Economic Periodic pentru UE - din 2020, realizat de Banca Mondială, care a constatat că cel puţin una din cinci femei se va confrunta cu dificultăţi de întoarcere la muncă, comparativ cu unul din zece bărbaţi. Femeilor le-a fost mai greu să îşi reia munca datorită sectoarelor în care lucrează şi poziţiilor pe care le ocupă, precum şi din cauza responsabilităţii activităţilor casnice care au căzut disproporţionat în responsabilitatea lor - o manifestare a creşterii inegalităţilor din mediul casnic.