• Tweet

Departamentul de Stat al SUA le-a solicitat cetățenilor americani aflați în Orientul Mijlociu să fie pregătiți pentru diverse probleme, de la anularea zborurilor, închiderea temporară a spațiilor aeriene și alte perturbări majore. Avertismentul vine concomitent cu o declarație dată de președintele Donald Trump, care a anunțat că lucrurile s-ar îndrepta spre un atac masiv asupra Iranului. Trump, care le-a cerut anterior de mai multe ori europenilor să i se alăture în timpul ostilităților din primăvară, și-a reluat solicitările.

Ca și cum nu ar fi suficient, unii dintre aliații Statelor Unite din zona Golfului insistă pentru o ofensivă terestră, scenariu care a fost luat în calcul și lunile trecute, însă strategii americani au reușit să convingă administrația de la Washington să renunțe la orice plan de acest gen. Cu toate acestea, insistențele unor aliați din regiune, printre care și Israelul, l-ar putea determina pe Donald Trump să riște o ofensivă terestră, în funcție de susținerea pe care ar primi-o și din partea europenilor.

Deocamdată, însă, europenii sunt mai degrabă rezervați, iar lipsa lor de reacție a provocat critici dure din partea lui Trump. În prima fază a acțiunilor ofensive americane, primăvara trecută, state ca Franța, Germania și Italia, dar mai ales Spania, au refuzat să se alăture Statelor Unite. Italia și Spania au fost cele mai criticate, iar prietenia dintre președintele Statelor Unite și premierul italian Giorgia Meloni s-a clătinat serios, din cauza refuzului Romei de a permite Americii să-i folosească bazele militare.

Madridul a provocat o reacție și mai vehementă din partea Washingtonului, dar lucrurile păreau să se liniștească după memorandumul încheiat de SUA. În toată această ecuație, România s-a aflat printre țările care au acceptat să colaboreze cu Statele Unite și au fost de acord ca americanii să folosească baza militară de la Mihail Kogălniceanu, pentru o serie de acțiuni logistice. Acest lucru a atras criticile și chiar amenințările Iranului, deși autoritățile române au precizat că nu sunt implicate în acest război.

Politologul Flavius Caba este expert în Orientul Mijlociu. El este președinte al think-tank-ului Middle East Political and Economic Institute și este director în cadrul companiei International Competitive Solution, oferind consultanță pe relația România - Orientul Mijlociu. În analiza lui pentru „Adevărul", politologul încearcă să găsească răspunsurile la dilemele momentului, dacă există posibilitatea ca administrația Trump să-i convingă pe europeni să intre în acest război, dar mai ales în ce măsură ar putea fi România implicată și mai mult în acest conflict interminabil.

„Există probabilitatea ca această convingere de a se alăture conflictului să apară într-o fază foarte avansată a acestuia. Noi suntem într-o fază, totuși, relativ incipientă. Chiar și după câteva luni, încă nu ne aflăm într-o fază critică a conflictului. Elementul declanșator care ar putea duce la angrenarea europenilor într-un anumit moment, probabil mai mult decât până acum, este exercitarea presiunii economice și energetice, adică odată cu perturbarea traficului în Marea Roșie și în strâmtoarea Bab-el-Mandeb. Aceasta ar putea duce la exercitarea presiunii economice. Iar în acest context, în care se va exercita o presiune economică și energetică asupra statelor europene, și dacă loviturile reciproce dintre americani și iranieni vor continua, ar putea fi implicate și unele state europene", spune Caba.

El remarcă reticența europenilor, care au refuzat până acum să cedeze presiunilor venite de la Washington, chiar dacă țări precum Franța și Marea Britanie au trimis nave militare în zona Golfului. Chiar și așa, NATO a evitat o implicare directă, iar eforturile lui Trump de a forma o coaliție de voință, așa cum s-a întâmplat în războaiele din Irak și Afganistan, n-au avut succes.

„Deocamdată vedem că statele europene sunt reticente în a se implica efectiv în mod ofensiv în această misiune. Sprijinul care a fost oferit până acum americanilor a fost doar ununl defensiv și a fost acordat doar de către unele state, nu de toate țările din Europa. Și nu putem vorbi de o misiune NATO, ci de o acțiune pe baza relațiilor bilaterale ale Statelor Unite cu anumite state de pe teritoriul Uniunii Europene", mai spune expertul.

Deși Donald Trump apare tot mai războinic, după ce la începutul actualului mandat visa la Premiul Nobel pentru Pace, Iranul refuză momentan orice concesie în privința strâmtorii Hormuz. Totuși, Flavius Caba crede că Teheranul ar putea deveni mai flexibil pe parcurs. Vestea bună ar fi, așa cum vede Caba, că acest conflict este încă gestionabil. Jumătatea goală a paharului ar fi însă că situația poate escalada rapid, mai ales că pe masa liderului american se află și un plan pentru o operațiune terestră de amploare.

„Ei ne asigură spatele în Marea Neagră, noi îi susținem diplomatic". Aliatul care ne poate ajuta mai mult ca oricine
„Vedem această politică externă a președintelui Trump, una tot mai confrontațională, vedem și stilul acesta direct de comunicare agresiv. Donald Trump încearcă, prin aceste acțiuni, să transmită un mesaj ferm privind determinarea administrației americane de a lovi Iranul și să implice probabil și alte state, astfel încât să ușureze misiunea americanilor și să-l ajute să gestioneze mai ușor conflictul. Însă, deocamdată, ne aflăm într-o spirală gestionabilă, în care fiecare parte își calibrează reacțiile în funcție de reacțiile celorlalte părți. Să sperăm totuși că acest mediu volatil de securitate nu va escalada mult mai mult decât este acum. Oricum, Iranul, în opinia mea, este puțin probabil să cedeze acestor amenințări. Iranul cred că va încerca să promoveze, deocamdată, ideea că soluția trebuie să fie una diplomatică pentru a gestiona acest conflict, mai degrabă decât un aspect militar. Și eu consider că partea de diplomație ar trebui să aibă întâietate în raport cu cea militară, dacă dorim să ajungem la o finalizare a acestei crize", este opinia lui Flavius Caba.

Expertul s-a referit și la situația României. Bucureștiul a acceptat în primăvara acestui an să-și pună la dispoziția americanilor bazele militare, ceea ce a atras reacții vehemente din partea Teheranului.

Deși Iranul a lovit mai multe state din Golf pentru că acestea și-au pus bazele militare la dispoziția Statelor Unite și găzduiesc chiar baze americane, România nu a fost vizată de dronele sau rachetele iraniene. Flavius Caba nu vede iminența unor atacuri iraniene.

„Consider că este puțin probabil să asistăm la un astfel de atac asupra României. Dacă ne bazăm pe datele existente, este puțin probabil să fim atacați. Bineînțeles, nu pot exclude definitiv anumite variante, pentru că am văzut și acum amenințări la adresa Bulgariei. Au fost amenințări iraniene legate de posibilitatea de a pune la dispoziție bazele militare pentru aeronavele americane, astfel încât să fie alimentate pentru a se deplasa în misiuni în Orientul Mijlociu", mai spune el.

Discuțiile de la finele lunii trecute dintre ministrul de Externe Oana Țoiu și șeful diplomației iraniene, Abbas Araghchi, au detensionat în mare măsură situația, însă acest lucru se întâmpla după ce SUA și Iranul au ajuns la un acord.

„Ceea ce s-a întâmplat acum o lună, reacția părții iraniene a fost una consecventă și constantă raportat la declarațiile anterioare din luna martie, când au existat discuții la noi despre punerea la dispoziție a anumitor facilități către partea americană. Am văzut că ideea a fost inflamată prin declarația Secretarului General al NATO într-un anumit context, astfel încât să atragă atenția președintelui Trump asupra modului în care statele europene s-au implicat în susținerea operațiunilor efectuate de Statele Unite în Iran. Ulterior, am văzut și discuția dintre ministra noastră de Externe și ministrul iranian de Externe, unde, pe baza dialogului diplomatic, s-a reexplicat contextul defensiv în care țara noastră acționează. Prin urmare, concluzia este că este puțin probabil să asistăm la o astfel de acțiune asupra teritoriului nostru în condițiile actuale. Sigur, orice dinamică de acțiune, dacă apare o altă implicare sau o altă evoluție, poate schimba lucrurile, dar pe baza datelor existente, rămâne puțin probabil", explică Flavius Caba.

Iranul avertizează Bulgaria să nu permită SUA să-i folosească teritoriul pentru operațiuni militare. El a explicat și în ce condiții crede că ar putea crește riscurile la adresa României, iar Iranul ar putea fi tentat să lovească ținte de pe teritoriul românesc.

„Riscul ar putea crește în următoarele două situații: o dată dacă am avea o escaladare masivă a conflictului dintre SUA și Iran. Dacă acest conflict din Orientul Mijlociu va escalada, iar Statele Unite vor relua operațiuni de lungă durată, similare celor anterioare, care să necesite un sprijin logistic mult mai consistent furnizat de pe teritoriul nostru, situația s-ar putea schimba și ar putea să apară riscuri mai mari pentru România. Statul nostru a menționat de atâtea ori că sprijinul oferit este unul exclusiv defensiv. Totuși, dacă războiul se va înteți, iar noi vom continua să acordăm sprijin SUA, aceasta ar fi o variantă care ar crește riscul. Însă când spun asta mă refer la continuarea conflictului la un alt nivel și la o altă scară, nu așa cum e în contextul actual. Și ar mai fi o a doua situație în care riscurile ar crește la adresa României. Mă refer la o posibilă implicare directă a mai multor state europene într-o coaliție ceva mai largă. Aceasta ar fi a doua situație care ar crește pericolul, pornind de la o eventuală implicare a mai multor state care să sprijine această operațiune militară", punctează expertul.

Ultimul scenariu ar fi, potrivit spuselor sale, mai degrabă puțin probabil.

„Este puțin probabil ca statele europene să facă acest pas, ele fiind întotdeauna reticente în a se alătura unei operațiuni ofensive. În acest context, reiterez că este puțin probabil să asistăm la o astfel de acțiune agresivă asupra teritoriului nostru. Nu pot spune, și cred că nimeni nu o poate face, că există garanții 100% sau că putem fi în totalitate liniștiți", conchide Flavius Caba.