ZC
Acest site foloseste cookies. Navigand in continuare, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor Afla mai multe! x
ZC




ZC




Femeile, de patru ori mai predispuse la COVID de lungă durată. Care ar fi cauzele

Postat la: 14.06.2021 | Scris de: ZIUA NEWS

Femeile, de patru ori mai predispuse la COVID de lungă durată. Care ar fi cauzele

Raportul dintre femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte COVID-ul de lungă durată este de patru la unu, arată mai multe studii, menţionate de The Guardian.

Cercetătorii au observat, odată cu studierea COVID-ului de lungă durată, că acesta era înregistrat mai des la tineri, în special la femei, ajungându-se la un raport de patru la unu (femei/bărbaţi), conform unui studiu din 2020 realizat de la un spital din Paris. De altfel, procentul mare al femeilor a fost confirmat şi de clinici din SUA (Colorado), Suedia sau Anglia.

„Circa 66% din pacienţii noştri au fost femei. Multe dintre ele lucrau cu normă întreagă, au copii mici, iar acum mai mult de un sfert dintre ele nu pot să lucreze deoarece se simt rău. Din punct de vedere economic, este o catastrofă", a afirmat dr. Melissa Heightman, care conduce o clinică de îngrijire post-COVID din nordul Londrei.

Prof. Akiko Iwasaki, imonolog la Şcoala de Medicină a Universităţii Yale din Conneticut, a descoperit că celulele T - un grup de celule importante pentru sistemul imunitar, care caută şi distrug celulele infectate cu virus - sunt mai active la femei decât la bărbaţi în stadiul incipient al infecţiei. Se crede că acest lucru se datorează geneticii. „Femeile au două copii ale cromozomului X", spune Iwasaki. „Şi multe dintre genele care codifică diferite părţi ale sistemului imunitar sunt localizate pe acel cromozom, ceea ce înseamnă că diferite răspunsuri imune sunt mai puternice la femei", explică acesta, citată de Libertatea.

Conform aceleiaşi surse, mai există o teorie numită ipoteza compensării sarcinii, care spune că femeile aflate la vârsta reproducerii au un răspuns imun mai reactiv la un agent patogen, deoarece sistemul lor imunitar a evoluat pentru a asigura o protecţie sporită în timpul sarcinii. Acest răspuns imun mai puternic este unul dintre motivele pentru care femeile au un risc mai mic de deces în faza acută a infecţiei.

Pe de altă parte, o altă teorie referitoare la COVID-ul de lungă durată arată că fragmente din virus reuşesc să rămână în corp timp de mai multe luni, fiind descoperite în aproape fiecare ţesut, de la creier până la rinichi.

„Mulţi oameni de ştiinţă care studiază COVID-ul de lungă durată cred că, în unele cazuri, virusul a declanşat o boală autoimună, determinând sistemul imunitar să producă anticorpi auto-direcţionaţi, cunoscuţi sub numele de autoanticorpi, care atacă propriile organe ale corpului", arată sursa citată.

Au fost identificate niveluri ridicate la peste 100 de autoanticorpi la pacienţii cu Covid, direcţionaţi împotriva mai multor ţesuturi, de la vasele de sânge la creier, se spune într-un studiu publicat de cercetători. Profesorul Iwasaki crede că aceşti anticorpi auto-direcţionaţi rămân în sângele pacienţilor cu COVID de lungă durată pe parcursul mai multor luni. Ei ar putea explica mai multe simptome, de la disfuncţiile cognitive, la cheaguri şi disautonomia - afecţiune în care pacienţilor le cresc rapid bătăile inimii când încearcă orice fel de activitate.

De asemenea, cercetătorii spun că femeile sunt mai predispuse la probleme legate de autoimunitate din mai multe motive, începând de la un comutator molecular numit VGLL3 - pe care femeile îl au la niveluri mai ridicate decât bărbaţii - şi până la hormonul sexual estrogen, care poate creşte inflamaţia.

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Femeile, de patru ori mai predispuse la COVID de lungă durată. Care ar fi cauzele

Postat la: 14.06.2021 | Scris de: ZIUA NEWS

0

Raportul dintre femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte COVID-ul de lungă durată este de patru la unu, arată mai multe studii, menţionate de The Guardian.

Cercetătorii au observat, odată cu studierea COVID-ului de lungă durată, că acesta era înregistrat mai des la tineri, în special la femei, ajungându-se la un raport de patru la unu (femei/bărbaţi), conform unui studiu din 2020 realizat de la un spital din Paris. De altfel, procentul mare al femeilor a fost confirmat şi de clinici din SUA (Colorado), Suedia sau Anglia.

„Circa 66% din pacienţii noştri au fost femei. Multe dintre ele lucrau cu normă întreagă, au copii mici, iar acum mai mult de un sfert dintre ele nu pot să lucreze deoarece se simt rău. Din punct de vedere economic, este o catastrofă", a afirmat dr. Melissa Heightman, care conduce o clinică de îngrijire post-COVID din nordul Londrei.

Prof. Akiko Iwasaki, imonolog la Şcoala de Medicină a Universităţii Yale din Conneticut, a descoperit că celulele T - un grup de celule importante pentru sistemul imunitar, care caută şi distrug celulele infectate cu virus - sunt mai active la femei decât la bărbaţi în stadiul incipient al infecţiei. Se crede că acest lucru se datorează geneticii. „Femeile au două copii ale cromozomului X", spune Iwasaki. „Şi multe dintre genele care codifică diferite părţi ale sistemului imunitar sunt localizate pe acel cromozom, ceea ce înseamnă că diferite răspunsuri imune sunt mai puternice la femei", explică acesta, citată de Libertatea.

Conform aceleiaşi surse, mai există o teorie numită ipoteza compensării sarcinii, care spune că femeile aflate la vârsta reproducerii au un răspuns imun mai reactiv la un agent patogen, deoarece sistemul lor imunitar a evoluat pentru a asigura o protecţie sporită în timpul sarcinii. Acest răspuns imun mai puternic este unul dintre motivele pentru care femeile au un risc mai mic de deces în faza acută a infecţiei.

Pe de altă parte, o altă teorie referitoare la COVID-ul de lungă durată arată că fragmente din virus reuşesc să rămână în corp timp de mai multe luni, fiind descoperite în aproape fiecare ţesut, de la creier până la rinichi.

„Mulţi oameni de ştiinţă care studiază COVID-ul de lungă durată cred că, în unele cazuri, virusul a declanşat o boală autoimună, determinând sistemul imunitar să producă anticorpi auto-direcţionaţi, cunoscuţi sub numele de autoanticorpi, care atacă propriile organe ale corpului", arată sursa citată.

Au fost identificate niveluri ridicate la peste 100 de autoanticorpi la pacienţii cu Covid, direcţionaţi împotriva mai multor ţesuturi, de la vasele de sânge la creier, se spune într-un studiu publicat de cercetători. Profesorul Iwasaki crede că aceşti anticorpi auto-direcţionaţi rămân în sângele pacienţilor cu COVID de lungă durată pe parcursul mai multor luni. Ei ar putea explica mai multe simptome, de la disfuncţiile cognitive, la cheaguri şi disautonomia - afecţiune în care pacienţilor le cresc rapid bătăile inimii când încearcă orice fel de activitate.

De asemenea, cercetătorii spun că femeile sunt mai predispuse la probleme legate de autoimunitate din mai multe motive, începând de la un comutator molecular numit VGLL3 - pe care femeile îl au la niveluri mai ridicate decât bărbaţii - şi până la hormonul sexual estrogen, care poate creşte inflamaţia.

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE