Gazul s-a scumpitt cu peste 13% în ziua în care Guvernul Cîțu a anunțat că analizează plafonarea prețurilor!

Postat la: 17.09.2021 |

Penuria de gaze, atât în ceea ce privește producția, cât și alimentarea din importuri sau gradul de umplere a depozitelor, ca și anunțurile mai multor autorități europene, printre care și cele de la București, privind disponibilitatea de a plafona prețul gazelor au inflamat piețele continentale. În România, prețurile forward al gazului cu livrare în lunile octombrie, noiembrie, în sezonul rece sau în ultimul trimestru al acestui an au crescut miercuri cu peste 13%, depășind mediile înregistrate pe celelalte piețe europene, de 10%.

Astfel, miercuri prețul gazului cu livrare în luna octombrie a crescut pe piața forward operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) cu 13,86%, de la 307 lei/MWh la 350 lei/MWh. Cotațiile gazului cu livrare în luna octombrie au ajuns la 358.88 lei/MWh, în creștere cu 13,25% față de prețul precedent, de 316,9 lei/MWh. Prețurile gazului cu livrare în sezonul rece și în ultimul trimestru al acestui an au sărit de 360 lei/MWh, în creștere cu 13,5%, respectiv 13,75% față de licitația din ziua precedentă. Prețurile de miercuri din România, de peste 72,76 euro/MWh sunt cu aproximativ 2 euro peste cele de pe cea mai importantă piață piață regională, cea austriacă (CEGH), unde contactele similare s-au încheiat la prețuri de aproximativ 70,5 euro/MWh.

Evoluția mai agresivă a prețurilor din România ar putea fi explicată prin incertudinile din piață, atât în ceea ce privește siguranța alimentării (dacă va mai trimite Gazprom gaze în România prin fostul coridor transbalcanic), cât și a unei eventuale plafonare a prețurilor. Guvernul a discutat în ședința de miercuri plafonarea prețului la gaze naturale. De obicei plafonarea prețurilor se face la producători și numai pentru gazul consumat de consumatorii casnici ai furnizorilor. Ceea ce limitează gazul disponibil pentru consumatorii non-casnici cumpărat de furnizori de la producători, cei ce conduce la o majorare a prețurilor. Prețurile gazelor naturale (și ale celorlalte resurse primare) au explodat în întreaga lume ca urmare a majorării cererii în urma repornirii economiilor mondiale și a politicilor băncilor centrale de majorare a masei monetare pentru susținerea diferitelor New Deal-uri keynesiste legiferate de diferitele guverne.

În plus, Europa s-a confruntat cu o iarnă mai lungă, sezonul de extracție a gazelor naturale din depozite prelungindu-se cu peste o lună peste perioada normală. Reluarea injectării gazelor în depozitele europene, inclusiv din România, a fost una lentă, gradul de umplere al acestora aflându-se în prezent la minimul ultimilor ani. Drept urmare, o presiune suplimentară pe preț a venit și din faptul că cererea de gaze a fost nu numai pentru consum, ci și pentru depozitare. Tot în ultimii 2 ani, producția europeană de gaze s-a redus considerabiul, Norvegia, Danemarca, Olanda, Marea Britanie închizând, la presiunea campaniilor ecologiste, mai multe zăcăminte. România, al doilea producător de gaze din UE după retragerea Marea Britanii, s-a confruntat și ea cu o scădere naturală a producției de 10%.

Importurile de gaze rusești nu au putut compensa creșterea cererii, ca urmare a repornirii economilor post-Coronavirus, a iernii mai lungi și a deficitului de înmagazinare, nici reducerea producției europene sau majorarea cererii de gaz natural lichefiat de pe piețele asiatice. În plus, este încă așteptată unda verde pentru gazoductul Nord Stream 2.

Florin Rusu
profit.ro