Hai să fim triști! Oamenii de știință avertizează că "a fi prea fericit" cauzează atac de cord și morți subite

Postat la: 22.08.2023 |

Hai să fim triști! Oamenii de știință avertizează că

Brusc, oamenii de știință au început să citeze un studiu obscur care susține că "a fi prea fericit" poate provoca atacuri de cord bruște la persoane sănătoase.

Studiul, publicat în 2016, susține că prea multă fericire ar putea provoca un atac de cord potențial fatal - cunoscut sub numele de "sindromul inimii fericite". Asta face parte din numeroasele exemple recente în care experții se străduiesc să găsească motive improbabile pentru creșterea bruscă a afecțiunilor cardiace în urma vaccinarii Covid.

Sindromul Takotsubo, sau TTS, a fost diagnosticat în anii 1990 și apare de obicei după episoade supărătoare, cum ar fi moartea unui soț sau a unui părinte, destrămarea unei relații sau diagnosticarea cu cancer. Dintre cei 485 de pacienți pentru care a putut fi identificat un declanșator emoțional definit, 96% au suferit evenimente triste și stresante, cum ar fi pierderea unei persoane dragi, participarea la o înmormântare, rănirea într-un accident sau confruntarea cu o boală sau probleme de relație. Un pacient obez a fost lovit după ce a rămas blocat în baie.

Dar în cazul celor 20 de persoane rămase (cei 4%), leziunile cardiace par să fi fost declanșate de ocazii fericite, inclusiv o petrecere aniversară, o nuntă, o sărbătoare surpriză, nașterea unui nepot sau victoria echipei favorite de rugby într-un meci. Dr. Jelena Ghadri, de la Spitalul Universitar din Zurich, Elveția, unde se află primul registru TTS din lume, a declarat: "Am demonstrat că factorii declanșatori ai STT pot fi mai variați decât se credea până acum. Un pacient cu TTS nu mai este pacientul clasic 'cu inima frântă', iar boala poate fi precedată și de emoții pozitive."

Medicul a continuat: "Clinicienii ar trebui să fie conștienți de acest lucru și să ia în considerare, de asemenea, faptul că pacienții care sosesc în departamentul de urgență cu semne de atac de cord, cum ar fi durerea toracică și lipsa de aer, dar după un eveniment sau o emoție fericită, ar putea suferi de TTS la fel de mult ca un pacient similar care se prezintă după un eveniment emoțional negativ. Descoperirile noastre lărgesc spectrul clinic al TTS. Ele sugerează, de asemenea, că evenimentele de viață fericite și triste pot împărtăși căi emoționale similare care pot provoca, în cele din urmă, TTS."

Sindromul Takotsubo își trage numele de la o capcană japoneză de caracatiță care seamănă cu forma distorsionată a ventriculului stâng al unei inimi afectate de STT. Afecțiunea, care apare brusc, determină camera inimii să se umfle în partea de jos, în timp ce gâtul rămâne îngust. Pacienții cu această anomalie sunt predispuși la dureri toracice și lipsă de aer și riscă un atac de cord potențial fatal. Oamenii de știință încearcă încă să înțeleagă mecanismul din spatele STT, despre care se crede că implică legături între stimulii psihologici, creier și sistemul cardiovascular. Co-autorul Dr. Christian Templin, tot de la Spitalul Universitar din Zurich, a declarat: "Poate că atât evenimentele de viață fericite, cât și cele triste, deși sunt inerent distincte, împărtășesc căi finale comune în ieșirea sistemului nervos central, care în cele din urmă duc la TTS."

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Hai să fim triști! Oamenii de știință avertizează că "a fi prea fericit" cauzează atac de cord și morți subite

Postat la: 22.08.2023 |

0

Brusc, oamenii de știință au început să citeze un studiu obscur care susține că "a fi prea fericit" poate provoca atacuri de cord bruște la persoane sănătoase.

Studiul, publicat în 2016, susține că prea multă fericire ar putea provoca un atac de cord potențial fatal - cunoscut sub numele de "sindromul inimii fericite". Asta face parte din numeroasele exemple recente în care experții se străduiesc să găsească motive improbabile pentru creșterea bruscă a afecțiunilor cardiace în urma vaccinarii Covid.

Sindromul Takotsubo, sau TTS, a fost diagnosticat în anii 1990 și apare de obicei după episoade supărătoare, cum ar fi moartea unui soț sau a unui părinte, destrămarea unei relații sau diagnosticarea cu cancer. Dintre cei 485 de pacienți pentru care a putut fi identificat un declanșator emoțional definit, 96% au suferit evenimente triste și stresante, cum ar fi pierderea unei persoane dragi, participarea la o înmormântare, rănirea într-un accident sau confruntarea cu o boală sau probleme de relație. Un pacient obez a fost lovit după ce a rămas blocat în baie.

Dar în cazul celor 20 de persoane rămase (cei 4%), leziunile cardiace par să fi fost declanșate de ocazii fericite, inclusiv o petrecere aniversară, o nuntă, o sărbătoare surpriză, nașterea unui nepot sau victoria echipei favorite de rugby într-un meci. Dr. Jelena Ghadri, de la Spitalul Universitar din Zurich, Elveția, unde se află primul registru TTS din lume, a declarat: "Am demonstrat că factorii declanșatori ai STT pot fi mai variați decât se credea până acum. Un pacient cu TTS nu mai este pacientul clasic 'cu inima frântă', iar boala poate fi precedată și de emoții pozitive."

Medicul a continuat: "Clinicienii ar trebui să fie conștienți de acest lucru și să ia în considerare, de asemenea, faptul că pacienții care sosesc în departamentul de urgență cu semne de atac de cord, cum ar fi durerea toracică și lipsa de aer, dar după un eveniment sau o emoție fericită, ar putea suferi de TTS la fel de mult ca un pacient similar care se prezintă după un eveniment emoțional negativ. Descoperirile noastre lărgesc spectrul clinic al TTS. Ele sugerează, de asemenea, că evenimentele de viață fericite și triste pot împărtăși căi emoționale similare care pot provoca, în cele din urmă, TTS."

Sindromul Takotsubo își trage numele de la o capcană japoneză de caracatiță care seamănă cu forma distorsionată a ventriculului stâng al unei inimi afectate de STT. Afecțiunea, care apare brusc, determină camera inimii să se umfle în partea de jos, în timp ce gâtul rămâne îngust. Pacienții cu această anomalie sunt predispuși la dureri toracice și lipsă de aer și riscă un atac de cord potențial fatal. Oamenii de știință încearcă încă să înțeleagă mecanismul din spatele STT, despre care se crede că implică legături între stimulii psihologici, creier și sistemul cardiovascular. Co-autorul Dr. Christian Templin, tot de la Spitalul Universitar din Zurich, a declarat: "Poate că atât evenimentele de viață fericite, cât și cele triste, deși sunt inerent distincte, împărtășesc căi finale comune în ieșirea sistemului nervos central, care în cele din urmă duc la TTS."

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE