• Tweet

Fostul director general al Hidroelectrica, Karoly Borbely, și ex-directorul financiar Marian Fetița ar putea primi compensații substanțiale de până la 24 de salarii lunare brute în urma încetării mandatelor, așa cum prevăd contractele membrilor directoratului.

Contractele de mandat ale acestora prevăd compensațiile de până la 24 de indemnizații fixe brute lunare în cazul revocării nejustificate în primii doi ani de mandat. Karoly Borbely și Marian Fetița au părăsit funcțiile de conducere din Hidroelectrica pe 19 septembrie, prin încetare de comun acord cu Consiliul de Supraveghere.

„Hidroelectrica informează acționarii şi investitorii asupra faptului că, în cadrul ședinței din dată de 19 septembrie 2025, Consiliul de Supraveghere, împreună cu domnul Karoly Borbely - Președintele Directoratului/CEO, respectiv cu domnul Marian Fetiţă - Membru Directorat/CFO, au hotărât încetarea de comun acord a contractelor de mandat, începând cu dată de 19 septembrie 2025", a transmis compania.

Decizia a fost luată pentru a evita pierderea de fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), având în vedere menținerea celor doi în funcții ar fi putut costa România aproximativ 16 milioane de euro din granturile PNRR. În 2024, membrii Directoratului Hidroelectrica au avut remunerații fixe lunare brute de 65.748 lei.

Astfel, compensațiile maxime pentru Karoly Borbely și Marian Fetița ar putea ajunge la aproximativ 1,57 milioane lei fiecare, totalizând peste 3,15 milioane lei, bani plătiți de compania de stat. Contractele stipulează că „în cazul revocării nejustificate din funcție, mandatarul va avea dreptul să primească de la societate o compensație de maxim 24 de îndemnizații fixe brute lunare, dacă revocarea survine în primele 24 de luni ale mandatului".

În contractele membrilor directoratului Hidroelectrica se mai arată că: „încetarea contractului de mandat din cauze neimputabile mandatarului (denunțare unilaterală, schimbarea sistemului de administrare, încetarea personalității juridice a societății prin fuziuni/achiziții, apariția unor impedimente legale neimputabile mandatarului etc) înaintea expirării duratei pentru care acesta a fost încheiat se va realiza prin hotărârea Consiliului de Supraveghere, cu un preaviz de 30 de zile și cu acordarea de către societate de daune-interese pentru perioada neexecutată din contractul de mandat, indiferent de data la care survine revocarea".

Situația de la Hidroelectrica face parte dintr-o problemă mai amplă de guvernanță corporativă identificată de Comisia Europeană. Mai exact, Bruxelles a semnalat probleme la numirea a doi directori de la Hidroelectrica și doi de la Complexul Energetic Oltenia (CEO), cu o penalizare PNRR estimată la 25 milioane euro.

Comisia Europeană insistat de mai multe ori pe lângă autoritățile de la București în privința faptului că Karoly Borbely, directorul general al companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, ar fi fost numit în funcție în condiții de conflict de interese, cu riscul ca statul să piardă bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). De asemenea, existau îndoieli privind eligibilitatea directorului financiar Marian Fetița.

„În ceea ce privește selecția Directoratului Hidroelectrica, Comisia Europeană a reținut în scrisoarea preliminară că unul dintre membrii Consiliului de Supraveghere (CS) (Karoly Borbely - n.r.), care făcea parte și din comitetul de nominalizare și remunerare (CNR), a demisionat din CS și a participat la selecția pentru membrii Directoratului, după ce procedura de selecție a Directoratului începuse deja. Acesta a fost numit CEO pe baza recomandărilor făcute de către CNR din care acesta a făcut parte", a arătat Ministerul Energiei, într-o informare prezentată în Guvern.

Drept contraargument la reproșul Bruxelles-ului, instituția a transmis că „Între momentul declanșării procedurii (de selecție - n.r.), conform Hotărârii Consiliului de Supraveghere (...) și momentul demisiei, conform cererii înregistrate la Societate (...), atât CNR, cât și membrul în cauză au limitat în mod explicit accesul la informație și, în consecință, și la procesul decizional".

Directoratul Hidroelectrica nu e atins de măsurile guvernamentale pentru limitarea compensațiilor
În februarie, Guvernul a limitat prin ordonanță de urgență compensațiile pentru membrii Consiliilor de Administrație și de Supraveghere ale companiilor de stat cu probleme de guvernanță corporativă la maximum șase indemnizații, spre deosebire de cele ale directoratelor.

„Autoritatea publică tutelară poate înceta înainte de termen, din cauze neimputabile, contractele de mandat ale membrilor consiliului de administrație, respectiv ai consiliului de supraveghere, în vederea îndeplinirii jaloanelor sau țintelor stabilite în Planul național de redresare și reziliență al României. În acest caz, remunerațiile compensatorii stabilite contractual pentru revocarea fără justă cauză sau intempestivă prevăzute în aceste contracte de mandat se reduc de drept la valoarea de maximum șase remunerații", prevede OUG nr. 4/2025.

Karoly Borbely și Marian Fetița au plecat din pozițiile de director general (CEO), respectiv director financiar (CFO), la Hidroelectrica, pentru ca România să nu piardă bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pe jalonul privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, Comisia Europeană insistând că au existat deficiențe în procesele de numire a lor în funcții.

Fostul președintele directoratului Hidroelectrica și lider al UDMR, Karoly Borbely, deține o avere impresionantă. Familia sa are în proprietate nouă terenuri, trei apartamente, două case și un BMW 320. Borbely are în conturi bancare 650.000 de lei, 12.613 euro și 39.000 de dolari. De asemenea, deține ceasuri și bijuterii în valoare de 15.000 de euro, după cum scrie în declarația de avere. Cariera sa la Hidroelectrica a început în 2015 ca director de strategie. În 2019, a ajuns în Consiliul de Supraveghere, iar până de curând a fost CEO. Fiecare dintre cei cinci directori încasau o indemnizație de 38.462 de lei lunar.