Intrebarea-cheie a unui virusolog despre vaccinare: "Dacă am ales o cale complet greşită? Poate ar fi trebuit sa-i imunizam pe tineri mai intai"

Postat la: 10.02.2021 |

Dacă s-a adoptat strategia greşită de vaccinare? Se întreabă Julian W. Tang, virusolog în ştiinţe respiratorii la Universitatea din Leicester, într-un articol publicat de Politico. Dacă pentru a reveni la normalitate, ar fi trebuit să imunizăm mai întâi tinerii?

Cum vârstnicii sunt populaţia vulnerabilă şi expusă complicaţiilor bolii COVID-19 şi riscului de deces, majoritatea ţărilor le-au acordat prioritate la imunizare - pe bună dreptate. Într-un scenariu ideal, în care vaccinurile ar fi suficiente, atât tinerii, cât şi persoanele mai în vârstă ar fi fost concomitent imunizate. Atunci viaţa normală s-ar fi reluat pentru toată lumea, tinerii ar fi putut să muncească şi să susţină afacerile care au suferit în număr mare în pandemie.

Pe de altă parte, dacă ar fi vaccinaţi întâi elevii şi tinerii adulţi, şcolile s-ar deschide fără riscul ca profesorii şi părinţii să fie infectaţi, oamenii s-ar întoarce la muncă, iar restaurantele, magazinele, barurile, sălile de cinema şi artiştii ar putea avea din nou clienţi. Totuşi suntem departe de scenariul ideal- numărul vaccinurilor este limitat şi există probleme de distribuţie a lor. Tocmai din pricina acestor dificultăţi, majoritatea ţărilor vestice au ales să-i vaccineze cu prioritate pe cei mai mai vulnerabili, în vreme ce populaţia mai tânără a fost ţinută în carantină.

Strategia are logică, doar că impactul izolării prelungite asupra populaţiei tinere este devastator şi ar putea face dificilă recuperarea după pandemie. În timp ce în multe părţi, copiii sunt obligaţi să înveţe online lecţiile fizice fiind întrerupte ori de câte ori apare un focar, tinerii adulţi au viaţa în suspensie - perspectivele de de angajare sunt incerte, iar viaţa lor socială e sever restricţionată. Copiii şi tinerii poartă povara pandemiei - nerecunoaşterea acestui lucru are costuri. La nivel individual, această stare de lucruri îşi pune adânc amprenta asupra sănătăţii mintale şi dezvoltării. La scară socială mai largă, înfrânarea evoluţiei lor riscă să împiedice recuperarea post-pandemie.

Putem concepe în mai multe feluri o strategie prin care anumite categorii să fie vaccinate cu prioritate. Lucrătorii medicali din prima linie - care sunt şi cei mai expuşi riscului de a contracta boala - ar trebui să fie imunizaţi primii. Dar apoi există argumente puternice din punct de vedere etic pentru care tinerii ar trebui să primească un vaccin devreme. Un grup de cercetători din mediul academic a publicat anul trecut un articol în care au pledat pentru vaccinarea tinerilor în baza conceptului de „quality-adjusted life years" (ani de viaţă calculaţi în funcţie de calitate - un concept folosit în domeniul medical pentru a măsura anii sănătoşi de viaţă).

Este o unitate de măsură după care se ghidează deja secţiile de terapie intensivă când trebuie să aleagă pe cine să salveze - cadrele medicale vor tinde să aleagă pacientul mai tânăr care are mai multe şanse de recuperare şi posibilitatea unei vieţi normale prin care să contribuie la societate. O logică similară poate fi aplicată şi în privinţa împărţirii vaccinurilor anti-COVID-19. Protejarea unei persoane tinere, care are mulţi ani utili în faţă ar putea fi o mai bună utilizare a unor resurse foarte limitate.

Există şi aspecte practice - marea majoritate a studiilor clinice au arătat o eficienţă care descreşte cu vârsta. Prin urmare, vaccinarea celor mai tineri ar contribui şi la o eficienţă mai ridicată a campaniei de imunizare. Aceste sugestii ar putea părea lipsite de umanitate, scrie Julian W. Tang în Politico.De aceea este important de subliniat că prioritizarea tinerilor nu are în mod necesar un impact negativ asupra populaţiei mai în vârstă.

Asigurarea accesului la vaccin pentru populaţia tânără va permite revenirea la normal a serviciilor şi economiei. Mai departe, vor exista beneficii pentru cei vârstnici care vor putea fi vizitaţi de rudele şi prietenii imunizaţi. Strategia are un oarecare precedent în campaniile de imunizare împotriva gripei a copiilor în ţări precum SUA, Marea Britanie, Austria, Finlanda şi Irlanda.

Un studiu din 2018 a arătat că strategia diminuează riscul de îmbolnăvire a personalului medical şi vârstnicilor, întrucât copiii sunt mai susceptibili la gripă şi au virusul în corp un timp mai îndelungat. O ţară care a adoptat strategia imunizării cu prioritate a tinerilor a fost Indonezia -decizia a avut la bază suferinţa economică, reducerea transmiterii comunitare şi parţial accesul limitat la vaccinuri (vaccinul chinez Sinovac). Pe de altă parte, strategia a avut mai puţine riscuri - doar 5% din populaţia Indoneziei are peste 65% de ani, faţă de Marea Britanie, 20%.

În ultimă instanţă nu există o cale absolut greşită sau corectă, însă ar fi o greşeală să nu fie luate în considerare şi alte abordări sau tinerii să fie lăsaţi în urmă. Mai degrabă decât că ne gândim la tineri ca parte a problemei - cei care încalcă regulile şi răspândesc masiv virusul în comunitate - putem să-l facem parte a soluţiei de încetinire a răspândirii virusului şi stopare a pandemiei.