Mărturii despre Fenomenul OZN din Retezat. Farfurii zburatoare observate pe munte înaintea tragediei aviatice din 1991

Postat la: 19.02.2021 |

Fenomene stranii, unul cu urmări tragice, s-au petrecut în august 1991, în acceaşi zonă din Masivul Retezat: apariţia unui OZN relatată de localnici şi un accident aviatic soldat cu nouă morţi.

Miercuri, 14 august 1991, fostul ziar „Zori Noi" din Valea Jiului, publica informaţii în premieră despre fenomenul misterios observat în munţi, sub titlul „Fenomen misterios". Un fragment din articol descria: "Întâi a fost o lumină, apărută din senin, din întuneric. Apoi luminile s-au înmulţit, s-au ridicat deasupra văii acoperită cu ceaţă. Tabloul semăna cu un oraş văzut noaptea de pe o mare înălţime. Ceea ce a fost de-a dreptul halucinant abia a urmat: luminile s-au ordonat în cerc, apoi în dreptunghi, formând pătrăţele, iar, în final, s-au alinial în paralel, după care au dispărut, fără zgomot, aşa cum au şi apărut, înălţându-se."

Fenomenul neobişnuit a fost urmărit, timp de circa 15 minute, de pe curmătura Bucurii, într-una din nopţi. Un veritabil „spectacol" luminos, „desfăşurat" peste Valea Rea la care a fost martor un grup de şapte persoane - doi salvamontişti din Lupeni şi cinci turişti, care se deplasau în jurul orei 11 seara, de la cabana Pietrele spre tabăra Salvamont de la lacul Bucura. Spectacolul i-a uluit pe toţi. Spectacolul de lumini a rămas un mister. Ceea ce e sigur, şi o confirmă fiecare, nu a fost o halucinaţie.

Două zile mai târziu, acelaşi ziar publica, sub titlul, „Căldarea tragediei şi 14 copii orfani" din 16 august 1991, o relatare cutremurătoare despre un eveniment petrecut în aceeaşi zonă a Masivului Retezat. În noaptea de 13 spre 14 august 1991, un avion IL-18, cu nouă oameni la bord, s-a prăbuşit în zona vârfului Custura, fără a lăsa supravieţuitori. Aeronava TAROM IL-18 YR-IMH, care efectua un zbor pe ruta Bucureşti - Timişoara decolase în seara de 13 august 1991, la ora 23:15, de pe Aeroportul Otopeni. La bord se aflau cinci membri ai echipajului şi patru angajaţi ai companiei, care se îndreptau spre Timişoara pentru a repara un alt avion. Aeronava a coborât deasupra Retezatului şi s-a zdrobit de stânci.

Aeronava a cazut in căldarea imensă dintre vârfurile Custurii, Văii Mari şi Lazărului. Valea care, după câţiva ani, a devenit, din nou, locul tragediei. Parcă era predestinată. Cu câţiva ani în urmă, în 3 martie 1987, aici au pierit patru alpinişti petrileni - cuprinşi de avalanşă. Resturile avionului prăbuşit erau întinse pe întreaga coastă a versantului.

Au fost nouă victime: trei piloţi, un mecanic de bord şi cinci ingineri specialişti în depanarea navelor de zbor. Au lăsat în urmă 11 orfani, cu vârste între 1 an şi 11 ani. În ce priveşte cauzele accidentul aviatic, anchetatorii au stabilit că ar fi fost cauzat de o eroare de pilotaj, chiar dacă pilotul aeronavei era experimentat.

Aeronava TAROM IL-18 YR-IMH care efectua un zbor pe ruta Bucureşti - Timişoara decolase în seara de 13 august 1991, la ora 23:15, de pe Aeroportul Otopeni. La bord se aflau cinci membri ai echipajului şi patru angajaţi ai companiei, care se îndreptau spre Timişoara pentru a repara un alt avion. În zona Retezatului, aeronava a coborât de la 6.100 de metri la altitudinea de 2.440 metri, în timp ce piloţii transmiteau că se află la 5 mile nautice de municipiul Deva. Cu un minut înainte de impact, echipajul a raportat survolarea Făgetului şi a primit autorizarea pentru a ateriza pe Aeroportul din Timişoara. Aeronava a început coborârea, la 1.830 de metri, unde avionul este menţinut, în timp ce de la turnul de control al aeroportului i se transmite pilotului interceptarea radiofarului Arad, deasupra punctului Lugoj.

Cu câteva secunde înainte de impactul înregistrat la ora 23:53, echipajul aeronavei a confirmat interceptarea radiofarului, însă apoi transmisia radio s-a întrerupt. După 10 secunde, cei de la Aeroportul din Timişoara aud ultimul mesaj: „Vezi că se ve...". Ancheta în cazul tragediei aviatice, efectuată de Procuratura Judeţului Hunedoara şi de Departamentul Aviaţiei Civile a arătat că vinovat pentru producerea accidentului a fost echipajul, care s-a abătut de la traseu şi, de asemenea, a interpretat greşit comunicarea turnului de control.

Ultimele cuvinte ale unuia dintre membrii echiajului sunt întrerupte de impact, iar aeroportul a pierdut definitiv legătura radio cu aeronova. Aeronava şi pasagerii ei au fost spulberaţi în urma accidentului aviatic. A doua zi dimineaţa, elicopterele militare au localizat rămăşiţele aeronavei în apropierea vârfului Custura, zona a fost împânzită de militari şi poliţişti şi niciunui civil nu i s-a mai dat voie să se apropie de locul impactului.

Pilotul Ioan Berenghi avea peste 7.000 de ore de zbor. Totuşi, potrivit anchetei Inspectoratului Aviaţiei Civile, echipajul nu a respectat procedurile de navigaţie aeriană, de stabilire a poziţiei reale a aeronavei, a raportat eronat survolarea punctelor obligate de raport şi a utilizat metoda navigaţiei estimate, fără a folosi toate echipamentele de radionavigaţie de la bord.

În timp ce anchetatorii ţineau sub secret informaţiile legate de cauzele tragediei aviatice, au apărut o serie de ipoteze privind împrejurările ei. Una dintre ele era că avionul a fost doborât de o rachetă sol-aer, lansată dintr-una din unităţile militare anti-aeriene din zonă. Presupunerea a fost, bineînţeles, infirmată de anchetatori. Ipotezele că accidentul ar fi fost cauzat de furtună sau de arderea unui motor au fost eliminate. Cea mai ciudată explicaţie a fost legată de existenţa sferelor misterioase care au survolat Retezatul, observate cu circa o săptămână mai devreme de turişti şi de către salvamontişti.