Mihaela Bilic acuza nutritionistii ca au facut recomandari care au condus la explozia cazurilor de obezitate

Postat la: 04.06.2021 | Scris de: ZIUA NEWS

Mihaela Bilic a făcut o listă cu toate recomandările făcute de nutriționiștii din marile state ale lumii, recomandări care au fost preluate de toate țările și care, deși erau menite să scadă cazurile de obezitate, au dus chiar la explozia fenomenului. Cunoscuta nutritionista afirma: "Când nutriționiștii fac recomandări și se răzgândesc, consumatorii suferă." Iata ce mai spune specialista:

Autoritățile publice și lumea medicală se întrec în campanii de prevenție contra obezității, care au ca obiectiv schimbarea obiceiurilor de consum și a comportamentului alimentar. În ultimii 50 de ani s-a încercat educarea opiniei publice prin mesaje la scară largă bazate pe ceea ce părea la vremea respectivă, regulile unui stil de viață sănătos. Era normal să sperăm că se va produce o modificare pozitivă în evoluția obezității, ori rezultatele au fost surprinzătoare.

Paradoxul australian

Începând cu 1980 Australia și Noua Zeelandă s-a confruntat cu o creștere spectaculoasă a obezității, 68% dintre bărbați și 56% dintre femei fiind supraponderali sau obezi. În cei 30 de ani care au trecut de atunci, australienii au implementat politici de informare și educare a populației, reușind astfel să reducă consumul total de zahăr cu 20%. În ciuda acestor măsuri/ rezultate, obezitatea crescut.

Paradoxul american

Între anii 1975 și 1991 Statele Unite au declanșat o luptă împotriva obezității, ce avea ca obiectiv diminuarea aportului alimentar de grăsime. Consumul de grăsimi a scăzut cu 11%, numărul de persoane care alegeau produse light a crescut de la 19 la 76%. Însă compensator dimensiunea porților servite în restaurante a crescut cu 15%, iar cantitatea de mâncare consumată per total în rândul populației, s-a majorat și ea substanțial. Cât despre obezitate, ce să vezi... a explodat!

Paradoxul francez

Începând cu anul 2001 în Franța există un program nutrițional de prevenție a obezității, al cărui obiectiv ambițios era să scadă cu 20% numărul de cazuri de obezitate într-un interval de 5 ani. Sub influența multiplelor mesaje mediatice obiceiurile alimentare s-au schimbat, între 1999 și 2010 consumul de grăsimi s-a redus cu 3%... Ceea ce a dus la o creștere consecutivă/ concomitentă a consumului de zahăr cu 3%. Și da, obezitatea a crescut și ea cu aproape 70%, trecând de la 9,6% la 17%.

Statisticile despre alimentație sunt dificil de interpretat. Ele pun în evidență simple corelații, însă niciodată nu stabilesc legături de cauzalitate- pentru asta este nevoie de studii intervenționiste, mult mai dificil de realizat. O statistică care arată relația dintre consumul de grăsimi, zahăr și obezitate nu arată dacă kilogramele în plus sunt datorate lipidelor, glucidelor sau numărului total de calorii. Este evident că ne îngrășăm din mâncare. Însă în anii ‘70 campaniile anti-zahăr au determinat o creștere a consumului de grăsimi, fără a reduce incidența obezității. Apoi în anii ‘80 campaniile anti-grăsime au dus la creșterea consumului de zahăr și implicit a ratei obezității.

Când îi sfătuim pe oameni să consume grăsimi, ei se îngrașă mâncând brânză. Când le recomandăm să mănânce glucide, ei se îngrașă mâncând pâine. Ca să nu mai spunem că toate campaniile care își propun să reducă consumul unui nutrient vor fi automat urmate de creșterea consumului unui alt nutrient! Deci obiectivul nu este să găsim "vinovatul" pentru kilogramele în plus, atâta vreme cât orice aliment mâncat în cantitate mare duce la îngrășare. Toate alimentele îngrașă și niciunul nu te împiedică să slăbești!

Încetați să căutați o soluție miraculoasă, pentru a slăbi trebuie să mâncăm mai puțin... mai puțin din orice, dar MAI PUȚIN: mai puține calorii, mai puține alimente sănătoase, mai puține alimente nesănătoase, mai puține grăsimi, mai puțin zahăr, mai puțină sare, mai puțin de 5 fructe și legume zilnic, mai puțin cașcaval, mai puține mere, mai puțină carne, mai puțină salată, mai puțină pizza, mai puțină brânză degresată, mai puțin BIO, mai puține E-uri, mai puține alimente procesate, mai puțină mâncare gătită, mai puțin vegan/ vegetarian, mai puțin din tot. PUȚIN DE TOT!