• Tweet

"Consumatorul trebuie să fie în centrul liberalizării, NU furnizorul, așa încât furnizorii trebuie să dea prețuri mai bune și să se bată pe acesta", a scris ministrul energiei Virgil Popescu pe contul său de Facebook.

Pe de altă parte, ministrul vorbește despre varianta Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) privind discounturile ca fiind cea care va fi pusă în aplicare, nu cea propusă de Ministerul Energiei, ceea ce pune furnizorul în centrul liberalizării, nu consumatorul. Mai exact, ANRE propune ca marii furnizori să nu fie obligați să facă reduceri, așa cum cerea Ministerul Energiei, ci să le ofere dacă doresc. În aceste condiții, Ordinul ANRE nu are nicio valoare, ci pare a fi doar praf în ochii consumatorilor, în plin scandal al liberalizării.

Având în vedere haosul stârnit în urma unei gestionări dezastruoase a liberalizării de către ANRE, Ministrul Energiei făcuse un proiect de OUG care prevedea că furnizorii de ultimă instanță (ENEL, Electrica, CEZ, E.ON) sunt obligați să ofere reduceri de prețuri consumatorilor casnici care au fost trecuți automat, la 1 ianuarie 2021, în serviciul universal, la prețuri mult mai mari decât cele din ofertele concurențiale. Mai exact, propunea ca reducerea să reprezinte diferența dintre prețul de serviciu universal și cel dintr-un contract concurențial, cu valoarea cea mai mică dintre toate ofertele valabile la 1 ianuarie 2021.

Inițial, ministrul energiei propusese ca toți consumatorii aflați acum în serviciul universal să fie trecuți de către furnizorii de ultimă instanță în regim concurențial, pe oferta cea mai mică. Această variantă a picat rapid. Însă, în același timp, ANRE a venit cu un proiect de Ordin, pe care l-a și pus în dezbatere publică săptămâna trecută, care prevede că acești furnizori oferă discounturi dacă vor. Până la urmă se merge pe varianta ANRE, deși Ministerul Energiei ar fi putut să impună prin OUG obligația, iar reglementatorul să se supună deciziei. Pentru un astfel de OUG, Ministerul Energiei ar fi avut și acceptul Consiliului Concurenței.

Virgil Popescu susține că este "ușor nemulțumit" de varianta ANRE. "Mi-aș fi dorit ca în Ordin să scrie că furnizorii au obligația să ofere prețul concurențial cel mai mic clientului din portofoliul său. Că putea să fie prețul cel mai mic oferit cu obligație de preț de serviciu universal cu discount obligatoriu, ca să ajungem la prețul concurențial, sau prețul concurențial, ar fi fost mai explicit", a scris ministrul pe Facebook.

Acesta spune despre acest Ordin al ANRE că "a prelungit perioada de schimbare a contractelor de la 30 la 180 de zile, șase luni, până pe 30 iunie, și a mai adăugat un lucru: se trece toată lumea în piața serviciului universal, dar furnizorii pot acorda discount la prețul concurențial, adică factura să fie mai mică lună de lună, indiferent dacă clientul încheie contract cu el, se mută sau nu".

Este un ordin care nu schimbă mare lucru în ceea ce privește liberalizarea și nici nu ajută prea mult consumatorul. În primul rând, contractele pot fi schimbate oricând, nu în 30 de zile sau 180. Pur și simplu oricând dorește consumatorul. În al doilea rând, nu este nevoie de ordin care să permită furnizorului să ofere discounturi. Reduceri de prețuri pot fi acordate oricând, nimic nu-i împiedică pe furnizori să facă acest lucru chiar și acum, fără ordin. În al treilea rând, în cazul unor furnizori, precum Electrica și E.ON, discountul ar fi nesemnificativ, deoarece diferența dintre prețul de serviciu universal și cel al ofertei concurențiale este foarte mică.

Ordinul nu ar face decât creeze o impresie falsă pe piață că acești furnizori oferă reduceri în avantajul consumatorilor, ceea ce ar fi, de fapt, un fel de reclamă gratuită făcută prin intermediul autorităților. "Am discutat cu ANRE-ul și a spus că a discutat cu toți cei patru furnizori și s-au angajat benevol să iasă public cu comunicate că vor acorda acest discount tuturor (n.a. adică, reclamă gratuită prin intermediul comunicatelor). Dacă asta se va întâmpla, atunci lucrurile sunt normale", a mai scris ministrul energiei.

Prin aceste așa-zise reduceri prevăzute în legislație, furnizorii de ultimă instanță ar putea fi puși în avantaj concurențial față de ceilalți furnizori. Se va induce consumatorului ideea că rămânerea la furnizorii de ultimă instanță ar însemna facturi mai mici, chiar dacă nu asta va fi realitatea. Acele reduceri pot fi chiar mai puțin avantajoase decât prețul oferit de alt furnizor. De exemplu, pentru un consum de 100 kWh/ lună în serviciul universal, diferența de preț ar fi de până în 2 lei în cazul Electrica și de 0,5 lei în cazul E.ON. Oferte cu valori mult mai mici față de serviciul universal sunt la Enel, însă acestea se adresează unui număr limitat de clienți, celor care vin de la alți furnizori, nu celor din propriul portofoliu, aflați în serviciul universal.

Astfel, până la urmă pentru un consumator din serviciul universal cea mai bună variantă rămâne în continuare semnarea unui contract concurențial, fie cu actualul furnizor, fie cu altul care are oferte mult mai bine. Încheierea unui contract cu un alt furnizor ar putea fi mai avantajoasă decât varianta primirii unei reduceri în serviciul universal. Ar putea fi o diferență chiar de 10 lei pentru un consum de 100 kWh/ lună.

Informarea consumatorilor ar fi trebuit făcută cu mult timp înainte ca aceasta să aibă loc. Și până acum ar fi putut ANRE să se implice dacă ar fi dorit, mai ales că unul dintre rolurile sale stabilite de lege este de informare și protecție a consumatorilor. Nu s-a întâmplat acest lucru. Dimpotrivă, a refuzat până în ultimele zile din 2020 să comunice pe acest subiect. De asemenea, comparatorul de prețuri a fost actualizat cu câteva zile înainte de liberalizare, până atunci fiind inutil. Ba, mai mult, a favorizat marii furnizori prin faptul că nu le-a impus să informeze eficient clienții că urmează să aibă loc o liberalizare, iar că cei care nu încheie contracte pe piața liberă vor rămâne în regim de serviciu universal, la prețuri mult mai mari decât cele din zona concurențială.

Legat de ce ar fi trebuit să facă ANRE, abia pe 7 ianuarie, a deschis un call-center pentru persoanele care doresc informații despre liberalizare. Orice ordin emis de ANRE în privința liberalizării pare a fi scris în favoarea furnizorilor de ultimă instanță. De altfel, un proiect de ordin, a fost elaborat cu aceștia la masă, în întâlniri ascunse de alte părți interesate. Doar cu ei, nu și cu reprezentanții altor furnizori sau cu cei ai consumatorilor. Este vorba despre proiectul care prevdea o compensație dintre prețul serviciului universal și cel de pe piața liberă, doar cu condiția să închei contract până în 31 martie, cu furnizorul de ultimă instanță la care te afli. Acel proiect s-a transformat în actualul proiect care prevede acordarea de reduceri comerciale până la sfârșitul lui iunie.

În ciuda acestui haos și a faptului că întregul proces de liberalizare a fost gestionat prost, niciun înalt reprezentant la nivel politic nu cere tragerea la răspundere a ANRE: nici premierul Florin Cîțu, nici ministrul Energiei, nici președintele Camerei Deputaților Ludovic Orban, nici președintele Senatului Anca Dragu. Niciunul dintre aceștia nu a criticat situația în care au ajuns milioane de consumatori casnici din cauza unei reglementari dezastruoase.
ANRE- instituție condusă de un fost sindicalist care controla afaceri cu contoare

ANRE are o conducere complet politizată, fapt care ar putea fi explicația ineficienței sale. Actualul președinte, Dumitru Chiriță, nu s-a remarcat cu nimic deosebit în timpul mandatului său, pe care îl deține din octombrie 2017. Acum, în mandatul său, un eveniment deosebit cum este liberalizarea este gestionat dezastruos. Dumitru Chiriță este plătit pentru efortul de a fi președinte al ANRE cu peste 56 mii lei/ lună, unul dintre cele mai mari salarii din România. Înainte de a ajunge pe această funcție a fost deputat PSD. Era deja la al patrulea mandat.

Chiriță și-a început cariera în 1981 ca electrician. Ulterior, a studiat dreptul la Universitatea Nicolae Titulescu, însă nu se știe în ce perioadă. Înainte de a ajunge deputat, a fost vicepreședintele Blocului Național Sindical. În perioada 1990-2000 a fost președintele Federației Nationale a Sindicatelor din Electricitate "Univers", iar în perioada 1990-2011 președintele Sindicatului Liber Independent "Energia".

În 2011, România Curată scria că Dumitru Chirita era acționar al SC Sindserv SA, societate controlată de Federația Energia Mileniului III, care se ocupa de citirea contoarelor de energie electrică și care beneficia de contracte bănoase din partea Electrica SA. "Deputatul PSD este considerat 'creierul' întregii afaceri derulate prin cele două societăți. Era acționar minoritar la Sindserv, președinte al Sindicatului Liber Independent Energia București, care deține acțiuni la firmă, președinte executiv al Federației Univers, un alt acționar al companiei și fost membru în Consiliul de Administrație al SC Electrica SA", scria România Curată. Mandatul lui Chiriță este pe cinci ani. Adică mai are doi ani de mandat. Conducerea ANRE este numită de către Parlament.