Misterul zborurilor fantomă: mii de avioane circulă goale și nu se pot opri!

Postat la: 20.02.2022 |

La începutul pandemiei, când majoritatea țărilor au interzis vizitele internaționale, pentru a opri răspândirea coronavirusului, devenise oarecum obișnuit să auzim de „zboruri fantomă", adică de avioane rămase brusc fără pasageri și nevoite să zboare goale sau aproape goale, din cauza restricțiilor.

Ei bine, se pare că fenomenul continuă chiar și la doi ani de la începerea pandemiei, iar în acest moment se poate vorbi de sute de mii de zboruri inutile. Numai în Europa și doar în această iarnă se vor înregistra circa 100.000 de „zboruri fantomă", arată cel mai nou raport Greenpeace pe această temă, citat de CNN. Acestea produc echivalentul emisiilor generate de circa 1,4 milioane de mașini într-un an de zile, au calculat activiștii pentru protecția mediului, care sunt consternați de risipa fără sens și de poluarea generată inutil de industria aeronautică.

Doar compania germană Lufthansa, a doua din UE după Ryanair, ca număr de pasageri transportați, estima că trebuie să facă 18.000 de curse inutile, în cele 6 luni de sezon rece din Europa, pentru a-și păstra „rândul", conform regulilor europene. Cum zborurile Lufthansa reprezintă 17% din traficul aerian de pasageri din UE, Greenpeace a calculat că se vor genera în mod inutil 2,1 milioane de tone de CO2 doar de pe urma „zborurilor fantomă" ale companiei germane.

Lufthansa s-a apărat spunând că acestea nu ar fi chiar „zbouri fantomă", ci le-ar numi mai degrabă zboruri programate care au rezervări slabe din cauza pandemiei. Nemții au recunoscut că sunt obligați să efectueze aceste curse, altfel și-ar pierde drepturile de decolare și aterizare pe marile aeroporturi din Europa, așa-numitele „sloturi". Iar valul Omicron n-a fost deloc de ajutor, mai spun oficialii Lufthansa, pentru că a generat noi restricții, noi anulări și un număr ridicat de îmbolnăviri inclusiv în rândul angajaților, deci o mulțime de probleme.

Despre ce este vorba? Sloturile de aterizare și decolare sunt folosite doar pe unele aeroporturi, în special pe cele mai mari și mai aglomerate, de nivel 2 sau 3 din 3, cum sunt toate cele din Londra, Paris Charles de Gaulle sau cele din Viena, Madrid, Berlin, Roma și Bruxelles (vezi lista), plus unele aeroporturi mici, dar aglomerate în sezon, cum ar fi de exemplu aeroportul din Chania, de pe insula grecească Creta.

Ei bine, pentru că sunt atât de căutate și atât de aglomerate, a fost inventat acest sistem de sloturi, de locuri pe care companiile aeriene trebuie să le ceară. Le primesc doar când se eliberează, adică foarte greu, iar dacă le pierd va fi mai greu să opereze acolo, așa că fac totul ca să le păstreze, inclusiv să zboare cu avioanele goale.

Ce rost au? Sloturile sunt elemente-cheie în logistica transporturilor aeriene, îți garantează că ai ore bune de zbor, de exemplu, dar și faptul că ai și unde să aterizezi la destinație, îți asigură prioritatea pe cele mai aglomerate aeroporturi. Cei din industrie spun că fără ele s-ar face haos pe marile aeroporturi. Așa că marile companii se bat pentru ele și fac orice să le țină, chiar dacă pierd bani și ard kerosen degeaba.

Și chiar dacă sunt arătate cu degetul, cum face Greenpeace cu Lufthansa. Sau cum a făcut Greta Thunberg cu Brussels Airlines, pe care o acuză că avea 3.000 de zboruri inutile, doar ca să-și păstreze sloturile, deși tocmai de la Bruxelles se cere reducerea emisiilor poluante. În Marea Britanie a fost inițiată și o petiție pentru interzicerea acestor „zboruri fantomă". La noi nu sunt aeroporturi care să folosească sloturi, dar e foarte posibil ca printre avioanele pe care le putem vedea zilnic cum survolează România să fie și „avioane fantomă".