• Tweet

În România, dar și în țările învecinate, salariile reprezintă și în anul 2021 un subiect tabu. La noi, Codul Muncii arată că „salariul este confidenţial, angajatorul având obligaţia de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidenţialităţii". Și chiar și atunci când angajaților nu li se spune să nu discute cu colegii despre salariu, aceștia nu o fac.

Această situație, laolaltă cu moștenirea pe care România oricum o avea, a dus, în timp, la diferențe mari între salariile celor aflați pe aceleași poziții, mai cu seamă între femei și bărbați.

Chiar dacă în România diferențele nu sunt enorme, în alte țări aceastea sunt foarte pronunțate, ceea ce a făcut ca UE să prezinte recent o propunere de transparentizare a salariilor, menită să asigure respectarea principiului „Muncă egală merită o remunerație egală".

De altfel, la o simplă căutare a locurilor de muncă, vei vedea cu ochii tăi aceste diferențe, dar doar la puținele joburi unde se stipulează salariul, pentru că, de cele mai multe ori, acesta este ascuns de ochiul solicitanților, putând a fi aflat doar la interviu.

Cele mai recente statistici arată că România se situa în 2019 pe penultimul loc în ceea ce privește diferențele salariale dintre bărbați și femei (mai exact România este pe penultimul loc, înainte de Luxembourg în ceea ce privește diferențele salariale dintre femei și bărbați), ceea ce e, fără îndoială, un lucru bun.

În fruntea clasamentului, cu diferențe mari între salariile bărbaților și cele ale femeilor, se aflau, în ordine, Estonia, Letonia, Austria, Germania, Cehia, Slovacia, Elveția, Ungaria, Finlanda, Franța, urmate de Olanda, Bulgaria, Danemarca, Islanda, Lituania, Norvegia, Spania. Suedia, Malta, Croația, Irlanda, Portugalia, Grecia, Cipru, Polonia.

Top cinci state cu cele mai mici astfel de diferențe cuprinde România, la loc de cinste: Slovenia, Belgia, Italia, România, Luxemburg.

Revenind la discuțiile care au loc la nivel de UE, propunerea legislativă menționată se axează pe două elemente esențiale ale egalității de remunerare: măsuri de asigurare a transparenței salariale pentru lucrători și angajatori, precum și un acces mai bun la justiție pentru victimele discriminării salariale, relatează wall-street.ro. Această propunere, dacă va fi adoptată, va permite atât angajaților, cât și organizațiilor de coordonare a angajaților din cadrul companiilor un acces mai facil la acțiuni în instanță.

Cum se va traduce această transparentizare a salariilor

În măsură în care va fi adoptată, propunerea UE prevede, printre altele, ca la publicarea anunțurilor de angajare, managerii să fie transparenți și să publice suma pe care este dispusă să i-o ofere unui candidat care aplică pentru poziția vacantă. Câteva companii din România au făcut deja un pas către o transparentizare a salariilor, publicând, în anunțurile postate pe platformele de recrutare online, și salariile aferente. Sunt puține însă.

Angajatorii care apelează deja la această măsură au beneficiul de a-i atrage de la bun început doar pe acei candidați care sunt dispuși să ocupe respectiva poziție și să accepte oferta salarială.

„La nivelul întregii piețe cred că un impact pozitiv ar veni în primul rând din partea candidaților. Nu de puține ori asistăm la procese de recrutare care se prelungesc uneori mai mult decât ar fi necesar sau benefic pentru companie, tocmai din cauza aceasta.

Pretențiile salariale ale candidaților pot să fie mult superioare față de o grilă de salarizare internă pe care o cunosc doar departamentele interne de resurse umane. Pe de altă parte, nu de puține ori poți să asiști la interviuri cu o ofertă net superioară, însă cu așteptări din partea candidaților mai mari în ceea ce privește salariul. Și atunci dacă ai avea o transparentizare ai rezolva de la bun început această problemă, ai scurta automat timpul celor din departamentele de HR pentru un proces de recrutare", explică Gabriela Pleșa, General Manager Global Mobility & Corporate Experts.

Fără întrebări despre istoricul salarial, la interviul de angajare

Propunerea Comisiei Europene va presupune și ca angajatorul să nu îl mai întrebe pe candidatul care vine la un interviu despre istoricul său salarial. Angajatorilor nu li se va permite să le solicite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă istoricul salarial și, la cererea angajaților, vor trebui să furnizeze date anonimizate referitoare la remunerații. Angajații vor avea, de asemenea, dreptul la despăgubiri pentru discriminarea salarială.

Specialistul spune că vede aspecte pozitive în această măsură pentru că nu va mai fi un inhibator în ceea ce privește perspectivele salariale mai mari la care aderă fiecare.

"Genul acesta de abordare și de verificare a istoricului salarial mi s-a părut dintotdeauna un inhibator de dezvoltare personală pentru fiecare angajat în parte.

Fiecare angajat care își caută un loc de muncă o face pentru că își dorește un venit mai consistent și mai echilibrat, din perspectiva lui, cu ceea ce oferă angajatorul.

În momentul în care îmi întreb un candidat ce venituri salariale avea înainte, mi se pare că îi reduce cu cel puțin 10-15%, procentual vorbind, șansa de a câștiga un salariu mai bun. Și implicit, pentru fiecare angajat, un salariu mai bun înseamnă o creștere. Este lanțul firesc al lucrurilor", mai explică specialistul.

Topul celor mai puternice judeţe în funcţie de salariile încasate de angajaţi

Peste 120.000 de companii din Bucureşti şi din judeţul Ilfov plătesc lunar salarii în valoare de peste 10 miliarde de lei, arată un raport recent, realizat de Ziarul Financiar.

La polul opus, cu salarii mici, se află judeţul Mehedinţi, unde sunt circa 4.100 de angajatori care plătesc lunar salarii în valoare de 130 de milioane de lei.

„Bucureştiul şi judeţul Ilfov realizează peste 20% din Produsul Intern Brut al ţării, aşa că se regăseşte volumul acesta şi în cifra de salarii. Şi sunt judeţe în care şi numărul de salariaţi şi salariul mediu sunt scăzute şi, evident, dacă înmulţeşti un număr scăzut de salariaţi cu un salariu mediu scăzut, nu poate să îţi iasă decât un fond de salarii total mic", a explicat analistul economic Aurelian Dochia.

Fondul de salarii este unul dintre cei mai importanţi indicatori economici, având în vedere că structura sa la nivel judeţean este folosită pentru calculul PIB din fiecare zonă.

Împreună, Bucureştiul şi judeţul Ilfov concentrează 37% din totalul fondului de salarii la nivel naţional, care a fost de 28 de miliarde de lei în luna iunie a acestui an.

Clujul se află pe locul doi în topul județelor cu cele mai mari fonduri de salarii: aproape 30.000 de companii cu sediul în Cluj au plătit în luna iunie salarii de peste 1,5 mld. Lei.

Pe locul trei se află Timiş, cu peste 22.000 de companii care plătesc salarii lunare în valoare totală de peste 1,4 mld. Lei.

Astfel, împreună, angajatorii din Bucureşti- Ilfov, Cluj şi Timiş plătesc lunar salarii de peste 13 mld. lei, reprezentând aproape jumătate (48%) din fondul de salarii din toată România.

La nivel naţional, fondul total de salarii plătit de cei peste 540.000 de angajatori activi, care au plătit „la zi" taxele aferente contribuţiilor sociale ale angajaţilor, a fost de 28,3 miliarde de lei în luna iunie, după cum arată datele Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP).