• Tweet

CEDO constată, în decizia sa, că obligarea persoanelor transgender din România la realizarea unor intervenţii chirurgicale asupra organelor genitale ca pas obligatoriu înainte de modificarea indicatorilor de gen din actele de stare civilă (prenumele, sexul şi prima cifră a codului numeric personal) încalcă viaţa privată şi autonomia personală.

„CEDO a luat această decizia în cauzele X împotriva României şi Y împotriva României: doi bărbaţi transgender care au fost obligaţi de instanţă să parcurgă intervenţii chirurgicale înainte de modificarea actelor de identitate, operaţii care nu se pot efectua în siguranţă în ţara noastră. Cei doi au primit o compensaţie morală în valoare de 15.000 de euro în total, 9.755 euro cheltuieli de judecată şi 1.153 euro daune materiale", se arată într-un comuicat transmis redacţiei.

CEDO explică astfel violarea drepturilor persoanelor transgender în România: „În [speţă], a existat o încălcare a articolului 8 din convenţie din cauza absenţei unei proceduri clare şi previzibile pentru recunoaşterea juridică a identităţii de gen care să permită schimbarea sexului şi, prin urmare, a prenumelui sau a codului numeric personal, în documente oficiale, de o manieră transparentă şi accesibilă".

Asociaţia ACCEPT a transmis, marţi, că salută decizia CEDO care obligă Guvernul României la dezvoltarea unei proceduri clare şi transparente pentru modificarea genului în actele de stare civilă.

În instanţele naţionale, între 2006 şi 2017 s-au derulat doar 48 de cazuri, iar judecătorii condiţionau modificarea actelor de identitate de efectuarea unor intervenţii chirurgicale asupra organelor genitale în 32 dintre acestea.

Unul dintre cei care au sesizat CEDO are 45 de ani, este de profesie avocat, a demarat procesul pentru modificarea actelor de identitate în 2013. Soluţionarea definitivă a dosarului de către instanţa naţională a durat trei ani, deşi au fost doar două termene de judecată, unul la fond şi unul în apel.

„Din motivarea sentinţei pronunţate de instanţa de fond am înţeles că mă aflu într-o situaţie paradoxală şi fără ieşire. Orice aş fi făcut, tot îmi lipsea un document, tot exista o adeverinţă medicală pe care nu aş fi putut să o prezint - mă învârteam în aceleaşi coordonate şi nu puteam ajunge la o situaţie favorabilă. În apel, procurorul de caz a făcut susţineri absurde, în care mă prezenta ca un risc pentru societate, clamând că ar avea loc revolte în stradă dacă instanţa mi-ar admite cererea de recunoaştere a genului în actele de stare civilă. M-a frapat obtuzitatea magistraţilor, faptul că aceştia nu cunoşteau nimic despre existenţa persoanelor transgender, deşi astfel de dosare sunt prezente în jurisprudenţa CEDO de peste 30 de ani. Pentru o parte dintre magistraţi, persoanele transgender sunt nişte anomalii, ei nu pot înţelege faptul că persoanele trans sunt oameni obişnuiţi al căror scop nu este să provoace tulburări sociale, ci doar să li se permită să ducă o viaţă normală", a declarat cel numit în speţă „domnul X".

„Lipsa documentelor de identitate care să reflecte identitatea reală a unei persoane transgender creează fricţiuni în viaţa de zi cu zi pe care majoritatea oamenilor nu le pot înţelege. Ce m-a determinat să merg la CEDO a fost nedreptatea, nedreptate care nu e limitată în timp la ziua procesului, ci este o nedreptate cu care te confrunţi permanent: când te duci la bancă sau la doctor, când eşti în autobuz sau când ai un accident rutier şi mergi la poliţie. Peste tot îţi este pusă la îndoială identitatea şi trebuie să dai explicaţii şi să răspunzi la întrebări de genul „Al cui e buletinul? Al cui e permisul?". Sper ca decizia CEDO să ducă la adoptarea unei legislaţii clare şi coerente pentru recunoaşterea identităţii de gen, astfel încât persoanele transgender din România să poată avea o viaţă obişnuită, iar actele de identitate în acord cu aspectul şi identitatea persoanei sunt un element esenţial din această viaţă", a adaugat acesta.

Asociaţia ACCEPT estimează că în România trăiesc în jur de 120.000 de persoane transgender, majoritatea neavând posibilitatea să îşi realizeze tranziţia juridică. Însă, mai puţin de 50 de persoane au reuşit să îşi modifice actele de identitate în instanţă.

Cealaltă persoană care a sesizat CEDO este „Domnul Y", care a petrecut peste 10 ani încercând să obţină modificarea actelor de identitate.

„De mai bine de 10 ani viaţa mi-a stat în loc şi asta pentru că altcineva a decis pentru mine. Sunt ani pierduţi, ani pe care nu o să îi mai primesc înapoi, ani plini de umilinţe şi jigniri, ani de tortură psihică şi fizică, ani în care nu am fost auzit, ani de zile petrecuţi prin săli de judecată unde aşteptam ca altcineva să decidă pentru mine şi mă rugam să fiu lăsat să-mi văd de viaţa mea. E dureros să vezi cum îţi trec zilele, săptămânile, lunile, anii. De astăzi sunt liber şi tot ce îmi doresc e ca nimeni să nu mai treacă prin ce am trecut eu", a declarat el.

„Aceasta este prima cauză în care CEDO găseşte România vinovată de încălcarea drepturilor omului prin modul abuziv în care tratează persoanele trans. Suferinţa domnilor X şi Y nu poate fi în totalitate răscumpărată de hotărârea CEDO, pentru că nimeni nu îţi dă înapoi anii pierduţi şi oportunităţile ratate. În ciuda acestui fapt, Guvernul României are obligaţia morală şi legală să remedieze situaţia de fapt şi trebuie să ia măsuri imediate pentru adoptarea unui cadru legal clar şi previzibil în care persoanele trans să aibă acces la modificarea actelor de identitate," a declarat Iustina Ionescu, avocat de drepturile omului care l-a reprezentat pe Y.

„CEDO transmite un mesaj clar instanţelor din România că nu pot impune persoanelor transgender să efectueze proceduri chirurgicale ca pre-condiţie la schimbarea actelor de identitate. Acest tip de cerinţe obligă persoanele transgender să aleagă între două drepturi fundamentale - integritatea fizică şi recunoaşterea egală în faţa legii - ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului la respect pentru viaţă privată. În aceste condiţii, este evident că procedurile administrative ce ţin de evidenţa populaţiei trebuie separate de procedurile medicale ce ţin de alegerile intime ale persoanei," a declarat Constantin Cojocariu, avocat de drepturile omului şi reprezentantul lui X.