Piperea: "Vă puteți trezi cu conturile înghețate și cu banii sechestrați de bănci!"

Postat la: 15.02.2021 |

Băncile din România au început să înghețe sau să închidă conturile bancare ale celor care omit sau refuză să-și actualizeze datele cu caracter personal. Până la conformare, măsura se menține, iar banii sunt sechestrați în respectivele conturi, susține avocatul Gheorghe Piperea.

Potrivit lui Gheorghe Piperea, banii nici măcar nu pot fi mutați la alte bănci, în caz de refuz al conformării. „Băncile îngheață sau chiar închid conturi bancare pentru omisiunea sau refuzul „actualizării" datelor cu caracter personal, cu consecința sechestrării sumelor de bani aflate în respectivele conturi, aparținând titularului. Măsura se menține până la conformare - banii nici măcar nu pot fi mutați la alte bănci în caz de refuz al conformării.", spune avocatul.

În mod normal, singurele situații în care niște sume de bani pot fi blocate în conturi sunt acuzația penală (caz în care procurorul poate dispune un sechestru în vederea confiscării sumelor respective sau în vederea asigurării recuperării prejudiciului cauzat de infracțiune), condamnarea penală (caz în care judecătorul poate dispune confiscarea sumelor respective sau acoperirea prejudiciului) sau poprirea (în vederea achitării unei datorii). În toate situațiile de natură penală este aplicabilă prezumția de nevinovăție și prezumția caracterului legal al provenienței banilor.

"Cu toate acestea, cu sau fără justificare constând în vreo suspiciune de spălare de bani, finanțare a terorismului sau corupție, ridicată la adresa titularului conturilor, banca ia discreționar și samavolnic măsura, deseori fără vreo prealabilă notificare a titularului. Datele cu caracter personal, care sunt, oricum, materia primă, „recolta" necesară capitaliștilor de supraveghere pentru a-și fabrica produsele lor predictive (estimarea comportamentului nostru în achiziții comerciale sau ideologice), devin prețul forțat, incomensurabil ca valoare, al recăpătării accesului la sumele de bani aflate în cont, sume care sunt obiectul dreptului de proprietate și care nu sunt purtătoare ale vreunei suspiciuni de fraudă sau de spălare de bani - dimpotrivă, sunt obiectului unei prezumții constituționale de caracter licit al dobândirii.", adauga Piperea.

Este un șantaj pe față, cu aparență de legalitate și cu suport fragil în „condițiile generale de afaceri" ale băncii (contracte de adeziune, ne-negociabile, pe care clientul băncii nici nu știe că le-a acceptat). Banca, bazându-se pe forța sa economică monopolistă și pe faptul că autoritățile o implică în „lupta" contra corupției, a spălarii de bani, a fraudei și a pandemiilor inventate (în realitate, nu e o luptă, ci un jalnic spectacol de wrestling menit a ține panica populației la niveluri ridicate) își permite această nebunie totalitară de a-și împărți și segrega clienții în funcție de furnizarea datelor cu caracter personal. Mai mult chiar, banca își permite chiar și aroganța de pretinde titularului contului, care s-a conformat la timp și docil cerinței actualizării datelor cu caracter personal (se înțelege, desigur, că aceste date trebuie furnizate periodic, cu cadența impusă de bancă), să indice și să justifice modul în care și-a cheltuit banii.

Date fiind monopolul acordat de stat băncilor și comportamentul lor concertat, cartelar, precum și faptul că informațiile privind ratingul și scoringul clienților sunt accesibile tuturor membrilor acestui cartel (nu și publicului), din această practică de cămătar - legal susținut și intens promovat - s-au ivit două alte consecințe majore în planul egalității în fața legii și al non-discriminării.

"Băncile îngheață sau închid conturile unor clienți și ale firmelor în care sunt asociați sau administratori, iar aceștia nu-și mai pot deschide conturi la nicio altă bancă. Băncile nu deschid conturi de capital social dacă nu le convine ceva în obiectul de activitate al societății comerciale pe care un cetățean oarecare intenționează să o constituie (notă - fără un cont de capital, registrul comerțului nu acordă personalitate juridică unei societăți în curs de constituire). Stigmatul astfel creat, pentru motive aflate la cunoștința exclusivă a băncilor, iradiază chiar și la persoanele aflate în relații strânse sau de rudenie cu stigmatizații inițiali. Odată căpătat acest stigmat, direct sau prin iradiere, toți senzorii, toți algoritmii, toate sistemele de identificare facială sau virtuală, toate reacțiile de rejectare ale capitalismului de supraveghere, se abat asupra stigmatizaților, ca o furtună de nisip care erodează, punct cu punct, întregul rating de cetățean și consumator pe care îl deținea stigmatizatul, determinând degradarea sa civică, cu o violență și un cortegiu de consecințe incomparabile cu cele care însoțesc, de regulă, statutul de persoană condamnată penal. Stigmatizatul ajunge mai rău decât un pușcăriaș, așa cum suspectul de infectare, asimptomatic, era supus anul trecut unui regim de detenție medicală sau arest la domiciliu mai rău decât cel aplicat unui inculpat.", conchide avocatul Gheorghe Piperea.