Presiunile pentru combaterea încălzirii globale continuă. UE „trebuie" să reducă numărul de bovine pentru ca emisiile de metan să scadă!

Postat la: 14.06.2022 | Scris de: ZIUA NEWS

Potrivit unui studiu publicat marți, Uniunea Europeană va avea dificultăți în a-și atinge obiectivele de reducere a emisiilor de metan, dacă nu reduce numărul de bovine din regiune, conform Bloomberg.

În cadrul Global Methane Pledge, o conferință internațională concentrată pe schimbările climatice, UE s-a angajat să reducă emisiile de metan cu 30%, până în anul 2030. Gazul metan este unul dintre cele mai puternice gaze cu efect de seră, potrivit raportului realizat de firme de consultanță CE Delft, pentru ONG-ul Changing Markets Foundation.

Potrivit sursei citate, dacă blocul comunitar european va reuși să convingă 10% din cetățeni să facă trecerea la o dietă care să conțină mai puține carne și lactate, atunci ar fi atinsă o reducere de 34%.

„Agricultura reprezintă călcâiul lui Ahile pentru strategia Europei în domeniul metanului. Emisiile de metan ale fermelor din UE sunt echivalente cu emisiile totale pentru 50 de termocentrale pe cărbune și cu toate acestea politicile care ar duce la reduceri semnificative, prin încurajarea tranziției la diete mai sănătoase cu mai puțină carne și lactate, sunt complet absente din planurile UE", susține Nusa Urbancic, director de campanie la Changing Markets.

Peste 100 de țări au semnat angajamentul Global Methane Pledge, dezvăluit anul trecut cu ocazia summit-ului COP26 de la Glasgow. În schimb, reglementările anunțate anul trecut de Uniunea Europeană privind reducerea emisiilor de metan au lăsat deoparte sectorul agricol, optând să se concentreze pe emisiile de metan realizate în urma producției de petrol și gaze.

În această direcție, guvernul laburist din Noua Zeelandă a început să impună legi pentru a încerca scăderea consumului de carne din alimentația cetățenilor. Recent, neozeelandezii au hotărât introducerea unui impozit ecologic pentru animale. Legea este fără precedent în lume, momentan.

„Nu există nicio îndoială că trebuie să reducem cantitatea de metan pe care o punem în atmosferă, iar un sistem eficient de stabilire a prețurilor emisiilor pentru agricultură va juca un rol esențial în modul în care vom realiza acest lucru", a declarat ministrul guvernamental al schimbărilor climatice, James Shaw, conform The Telegraph.

În ciuda populației mari de animale, neozeelandezii ocupă doar locul 74 la nivel global în ceea ce privește emisiile de carbon, reprezentând doar 0,09% din emisiile lumii, ceea ce înseamnă că o astfel de taxă ar avea probabil un impact infim asupra așa-zisei „crize climatice" din lume.

Regatul Unit, sub conducerea premierului „conservator" Boris Johnson, a discutat, de asemenea, despre perceperea unor taxe la frontieră pe carne și produse lactate pentru a „combate schimbările climatice".

Instituții precum Forumul Economic Mondial (FEM de la Davos), care pledează de mult timp pentru consumul de insecte, au cerut recent adoptarea pe scară largă a veganismului și consumul de „alimente benefice pentru climă", cum ar fi algele marine.

În luna februarie, Comisia Europeană a autorizat includerea greierului de casă (Acheta domesticus) ca aliment nou în Uniunea Europeană. Greierele de casă este a treia insectă care a fost aprobată pentru consum în Uniunea Europeană după ce, în iulie 2021, a fost emisă aprobarea pentru viermele galben uscat, iar în luna noiembrie pentru lăcusta călătoare. Greierele de casă a primit autorizație spre a fi consumat atât în formă congelată, uscată sau pudră.

În ultimii ani, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a descoperit că insectele sunt o sursă de alimente hrănitoare și sănătoase cu un conținut bogat de grăsimi, proteine, vitamine, fibre și minerale.

În plus, insectele constituie o parte importantă a dietei zilnice pentru sute de milioane de persoane din întreaga lume. De asemenea, în contextul strategiei „De la fermă la farfurie", insectele au fost identificate drept o sursă alternativă de proteine care ar putea facilita tranziția spre un sistem alimentar mai sustenabil.