Purtătorul de cuvânt al BOR s-a dezlănțuit după îndemnul progresiștilor de a-i scăpa pe copii de părinții lor: "Progresesim alinenant, regresism moral!"

Postat la: 01.10.2021 |

Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe, Vasile Bănescu, a reacționat dur după ce jurnalistul Cosmin Prelipceanu a declarat, în direct, că școala ar trebui să aibă rolul de a-i scăpa pe copii de părinți. Bănescu spune, într-un amplu comentariu, că de fapt progresismul greșit înțeles are rolul de a distruge familia tradțională.

Iată ce scrie Vasile Bănescu după declarația lui Prelipceau: Recent, într-o emisiune tv și la o oră de maximă audiență, a fost lansat un îndemn belicos și larg mobilizator: „Să-i scăpăm pe copii de părinții lor! Asta ar trebui să facă școala! Asta trebuie să facem!" Mesajul induce ideea că nu părinții sunt cele mai importante ființe în viața copiiilor, ci altcineva, vag intuit ca fiind statul. Statul leviatan, autocratic, desigur, un imens și diform corp social lipsit de suflet, dominant & dominator, orientat nu în favoarea binelui individual al cetățeanului, ci în vederea înghițirii acestuia cu libertățile lui cu tot.

Dar nu despre ilustrul Thomas Hobbes este vorba acum, ci despre cei care se pun aprioric în slujba idolului Progresului necesarmente socialist & naturalmente anticreștin, și devin misionarii lui înfocați. Sfidând rațiunea, dar și credința, inclusiv cea în valorile cele mai înalte ale umanității, pe care le discreditează zelos și programatic. Una dintre aceste valori fundamentale este familia, familia naturală fondată pe Taina Căsătoriei, familia atât de asaltată azi progresist ideologic. Familia compusă din tată, mamă și copii.

Acum câțiva ani, ideologi camuflați din Ministerul Educației propuneau într-un document oficial făcut public (Strategia Națională de Educație Parentală 2018-2025), nici mai mult, nici mai puțin decât (re)educarea părinților vinovați de „conservatorism" tradus prin reținerea acestora față de educarea sexuală forțată a propriilor copii, prin reticența la aberațiile transgenderismului și prin atașamentul lor de valorile consacrate ale familiei. Aceasta era descrisă în acel detestabil document, retras ulterior de pe site-ul instituției, ca „o constelație de idei" interșanjabile și cameleonic adaptabile la orice modă și moft ideologic (Familia nu este inteligibilă ca realitate obiectivă, ea este mai degrabă un produs socio-cultural, «o constelație de idei, imagini și terminologii» creată și recreată permanent de practicile socio-culturale).

Acum mult timp, dar nu atât de mult încât să fie și uitat, vestitul criminal în serie, Lenin, declara programatic că „pentru a distruge familia de pe pământ („treimea" pământească) trebuie distrusă mai întâi Treimea cerească din mintea oamenilor", adică trebuie eradicat din temelii reperul absolut al ordinii morale: Dumnezeu revelat în Treime ca formă paradigmatică de iubire, de alteritate, de firească ierarhie și autoritate, modelul transcendent al familiei omenești.

Iar acum câteva zile, un „om nou"-nouț care a ajuns să confunde progresismul alienant/ regresismul moral cu progresul real, declara război normalității, proclamând imperativul categoric al salvării copiiilor de propriii lor părinți. Părinți care, din punctul de vedere al statului leviatan, nu mai sunt suficient de buni pentru copiii lor, întrucât își permit să ridice conjunctural întrebări dictate de o dubioasă și sufocantă realitate, pentru că nu sunt suficient de obedienți față de absența desăvârșită a oricărui tip de autoritate morală și profesională convingătoare în plină criză bulversantă pentru toți.

Cazul este edificator pentru etatismul autocrat, pseudo-democratic și anticreștin care încurajează delațiunea și dinamitarea libertății de a alege, etatism întrupat azi în manifestări totalitare ale unor așa-zise instituții de protecție a copiilor de tip Barnevernet. Din fericire, în ciuda eforturilor unor progresiști alfabetizați doar digital, nu și cultural, această diformitate etatistă nu a prins încă viață în România și nici nu trebuie să ajungem vreodată martorii unei asemenea sinistre emergențe a răului cu chip de bine în spațiul nostru public.