Scenarii credibile despre răspândirea tulpinii britanice în România în următoarele două luni

Postat la: 31.01.2021 |

Din toamna anului trecut a început să se răspândească în sud-estul Angliei o nouă tulpină SARS-COV2 care s-a dovedit a fi mai contagioasă decât vechile tulpini (tulpină UK, denumită și B.1.1.7, cu diferite mutații în proteină Spike). Riscul pe care îl aduce această nouă tulpină îl reprezintă o răspândire rapidă, exponențială, cu o transmisibilitate mai ridicată cu 20%-70% față de vechile tulpini.

Evoluția tulpinilor vechi SARS-COV2 și a B.1.1.7 poate fi estimată în funcție de rata de transmisibilitate efectivă (Rt). Spre deosebire de rata de transmisibilitate R0 a virusului, rata efectivă Rt depinde atât de particularitățile virusului, cât și de măsurile luate spre a împiedica transmiterea (distanțare socială, purtarea măștii, restricții) și de nivelul de imunizare în populație (prin boală sau prin vaccin).

Conform studiilor, Rt pentru B.1.1.7 este așteptat să crească cu 36% față de vechile tulpini, deși există incertitudini și creșterea poate fi undeva între 20% și 50%. Datorită contagiozitatii superioare, această tulpină va deveni cu siguranță dominantă odată ce intră în circulație, dar în acest moment este încă relativ rară în România; primul caz a fost raportat pe 8 Ianuarie.

Prof. Mihai Dimian de la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, care a contribuit la modelarea, testarea și secvențierea virusului SARS-CoV-2, inclusiv cu varianta nouă a tulpinii, estimează că trei scenarii posibile de lucru privind răspândirea noii tulpini țînând cont de cazurile pozitive cu varianta B.1.1.7 depistate până acum și numărul total de cazuri pozitive din luna ianuarie, numărul de teste efectuate și numărul estimat de secvențieri efectuate în România: 1 din 1000 de cazuri pozitive din România s-ar datora noii tulpini (scenariul cel mai probabil), 1 din 100 (scenariul mediu) și 1 din 35 (scenariul pesimist). În termeni absoluți, putem estima între 3 (scenariul cel mai probabil) și 91 (în cel mai rău scenariu) cazuri zilnice cu B.1.1.7.

Evoluția pandemiei în România a fost simulată sub două scenarii: un scenariu unde măsurile din 9 Noiembrie sunt păstrate, fără relaxări adiționale față de situația din 10 Ianuarie (în acea dată anumite județe erau în scenariu roșu și aveau restricții suplimentare, care s-au relaxat în ultimele săptămâni). Acest scenariu corespunde cu Rt = 0.9 și Rt = 1.22 pentru vechile tulpini, respectiv B.1.1.7; un scenariu unde măsurile se vor relaxa și Rt va crește cu 0.2. Acest scenariu corespunde cu Rt = 1.1 și Rt = 1.49 pentru vechile tulpini, respectiv B.1.1.7.

După scenariile mai pesimiste în care B.1.1.7 reprezintă deja peste 1% din cazurile noi, nouă tulpină va deveni dominantă în România în prima jumătate a lunii Martie. Dacă măsurile nu se relaxează, numărul total de cazuri se va menține sub 3000 cazuri zilnice (dintre care cel mult 2100 B.1.1.7 în cel mai pesimist scenariu al frecvenței actuale). În cel mai rău caz, o frecvența ridicată B.1.1.7 acum, cuplată cu o relaxare a măsurilor (fără o restricționare până la sfârșitul lui Martie), va duce la peste 20000 cazuri zilnice între 18 și 28 Martie.

După cel mai probabil scenariu în care B.1.1.7 era doar 0.1% din cazurile raportate zilnic pe 10 Ianuarie, va dura până în luna Aprilie până când nouă tulpină să devină dominantă (peste 50% din pozitivi) în România. Chiar și în acest scenariu, numărul de cazuri totale la sfârșitul lunii Martie va fi în jur de 9,000 zilnic dacă măsuri de relaxare se vor lua acum (dintre care aproximativ 1300 B.1.1.7). Pe de altă parte, prudență și continuarea măsurilor în următoarele 2 luni vor menține nouă tulpină sub 100 cazuri zilnice până la sfârșitul lui Martie, cu vechile tulpini ajungând sub 700 cazuri zilnice.