Simbolismul din spatele vizitei Papei Francisc în Irak

Postat la: 10.03.2021 | Scris de: ZIUA NEWS

Numită de majoritatea analiştilor „istorică” sau „emblematică”, călătoria apostolică a Papei Francisc în Irak este, cu siguranţă, un moment de vârf în promovarea dialogului interconfesional.

Cu toate că oraşul Ur, situat în Irak, este considerat locul naşterii lui Avraam, părintele celor trei religii monoteiste, Papa Francisc este primul Suveran Pontif care a vizitat vreodată Irakul. În anul 2000, Papa Ioan Paul al II-lea a încercat să includă Irakul într-una din vizitele sale oficiale în Orientul Mijlociu, însă cadrul problematic impus de regimul preşedintelui Saddam Hussein şi efectele toxice ale diplomaţiei irakiene de la aceea vreme au condus, fireşte, la eşecul acestui proiect.

„Suntem cu toţii fraţi", mesajul vizitei Papei Francisc, vine într-un moment de acutizare a polarizării social-religioase, când spiritul genuin al solidarităţii interreligioase a fost complet desfigurat atât de atrocităţile comise de Statul Islamic şi de reacţiile negative ale comunităţii internaţionale vizavi de islam, cât şi de anacronismul tot mai evident al mesajului religios. În acest decor problematic, vizita Suveranului Pontif s-a remarcat prin doua momente-cheie: întâlnirea cu marele Ayatollah Ali al-Sistani (cea mai importantă autoritate religioasă a milioanelor de musulmani şiiţi din lume) de la oraşul sfânt Najaf şi slujba de la Hosh al-Bieaa, situată în piaţa din centrul vechi al oraşului Mosul, aflat acum în ruine.

Rugăciunea pentru victimele războiului, din timpul vizitei la Mosul, transmite un mesaj de solidaritate cu toate categoriile religioase afectate de războiul condus de Statul Islamic şi de sprijin faţă de comunitatea de creştini. Aceasta din urmă a fost decimată atât de persecuţiile iniţiate de Statul Islamic, cât şi de regimul lui Saddam Hussein. Dacă până la invazia americană, creştinii din Irak se bucurau de drepturi şi libertăţi comparabile cu cele ale oricărei minorităţi religioase tolerate, odată cu anul 2003 actele de violenţă împotriva comunităţilor de creştini au crescut din cauza suspiciunilor potrivit cărora non-musulmanii sunt aliaţii americanilor împotriva regimului lui Saddam Hussein. Aceste acte de violenţă îşi găsesc simetria în dhimma, concept islamic care, în ciuda faptului că a fost abrogat, continuă să existe în mentalul colectiv - Ahl al-dhimma (Poporul Pactului) a reprezentat o categorie specială de non-musulmani care continuau să se bucure de drepturi şi libertăţi (în special religioase şi juridice) în Califatul arab. Acest pact le oferea creştinilor şi evreilor privilegiul de a îşi păstra propria religie, însă reglementa, totodată, interacţiunile sociale dintre non-musulmani şi musulmani şi statua superioritatea absolută a acestora din urmă. Mai mult decât atât, creştinii rămaşi în Mosul în timp ce acesta se afla sub controlul Statului Islamic au cunoscut o radicalizare a relaţiilor dintre aceştia şi musulmani şi s-au supus unui sistem de organizare socială similar cu dhimma.

Este clar faptul că vizita Papei Francisc a reprezentat un moment important pentru locuitorii Irakului, cu încărcătură spirituală, atât pentru creştini, cât şi pentru musulmani. Mai puţin clar este dacă efectul vizitei acestuia este unul paliativ, ameliorând pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă rănile psihologice ale comunităţii, sau dacă vizita Suveranului Pontif este exact imboldul de care are nevoie comunitatea internaţională pentru a începe adevărata reconstrucţie a Irakului.

Amelia Ilinca