Sume colosale plătite pentru spitale COVID aproape goale: "Un spital de 440 paturi stă cu 30 de pacienţi"

Postat la: 23.02.2021 |

Sume colosale plătite pentru spitale COVID aproape goale:

Că au avut pacienţi mulţi sau puţini, spitalele COVID sau suport-COVID au funcţionat, au consumat şi au primit banii necesari poate mai repede ca niciodată. Acum managerii cer să-şi poată deschide, din nou, porţile pentru pacienţii non-COVID.

Deşi numărul de pacienţi COVID-19 s-a micşorat evident în ultima lună, plătim încă sume colosale pentru spitalele blocate din cauza pandemiei. Tratarea COVID-19 costă mult, protecţia personalului costă de asemenea, iar spitalele publice care tratează patologia COVID-19 sunt plătite la nivelul cheltuielilor generate de activitate, indiferent de serviciile contractate cu Casa de Asigurări de Sănătate. Situaţia ar mai putea dura până la 31 martie 2021, însă managerii de spitale încep, unul câte unul, să ceară culoare verzi pentru restul pacienţilor. E vorba chiar şi de managerii spitalelor care tratează aproape exclusiv pacienţi COVID.

De la decretarea stării de urgenţă, în primăvara anului trecut, spitalele în care sunt trataţi pacienţi COVID-19 aproape că s-au golit. La început pentru că autorităţile le-au cerut să amâne cronicii şi să se concentreze doar pe urgenţe şi pe patologia COVID, ulterior pentru că pacienţii înşişi le-au ocolit de teama de a nu se infecta. La acel moment era în vigoare un contract semnat cu Casa de Asigurări de Sănătate, acel contract care dă bătăi de cap tuturor managerilor obligaţi să se încadreze cu cheltuielile în limita sumelor pe care le primesc pentru serviciile prestate.

Pandemia a adus însă schimbarea acestei modalităţi de decontare, iar spitalele, limitate fără voia lor din a presta un anumit volum de servicii (cel contractat), au primit bani la nivelul cheltuielilor efectiv realizate. Această modalitate de decontare s-a păstrat până astăzi, chiar şi pentru spitalele care tratează atât COVID-19, cât şi patologie non-COVID. Deja din vară, de când era evident că numărul pacienţilor afectaţi de infecţia cu SARS-CoV-2 va creşte, persoanele cu teste pozitive au putut alege să se trateze la domiciliu. Foarte mulţi au făcut asta, ceea ce nu a ferit spitalele COVID şi suport-COVID de o presiune fantastică.

Un loc la ATI a fost, în vârful pandemiei, mai greu de obţinut decât orice. Acum însă spitalele raportează o scădere aproape constantă a numărului de pacienţi COVID-19. Chiar şi aşa, spun managerii spitalelor, numărul este incomparabil mai uşor de gestionat decât în vârf de pandemie şi, chiar dacă se gândesc să îşi ia şi o „plasă de siguranţă", cer posibilitatea de a crea culoare verzi pentru pacienţii care suferă de alte boli şi care au posibilităţi limitate de a se trata, mentioneaza Adevarul.ro

loading...
DIN ACEEASI CATEGORIE...
PUTETI CITI SI...

Sume colosale plătite pentru spitale COVID aproape goale: "Un spital de 440 paturi stă cu 30 de pacienţi"

Postat la: 23.02.2021 |

0

Că au avut pacienţi mulţi sau puţini, spitalele COVID sau suport-COVID au funcţionat, au consumat şi au primit banii necesari poate mai repede ca niciodată. Acum managerii cer să-şi poată deschide, din nou, porţile pentru pacienţii non-COVID.

Deşi numărul de pacienţi COVID-19 s-a micşorat evident în ultima lună, plătim încă sume colosale pentru spitalele blocate din cauza pandemiei. Tratarea COVID-19 costă mult, protecţia personalului costă de asemenea, iar spitalele publice care tratează patologia COVID-19 sunt plătite la nivelul cheltuielilor generate de activitate, indiferent de serviciile contractate cu Casa de Asigurări de Sănătate. Situaţia ar mai putea dura până la 31 martie 2021, însă managerii de spitale încep, unul câte unul, să ceară culoare verzi pentru restul pacienţilor. E vorba chiar şi de managerii spitalelor care tratează aproape exclusiv pacienţi COVID.

De la decretarea stării de urgenţă, în primăvara anului trecut, spitalele în care sunt trataţi pacienţi COVID-19 aproape că s-au golit. La început pentru că autorităţile le-au cerut să amâne cronicii şi să se concentreze doar pe urgenţe şi pe patologia COVID, ulterior pentru că pacienţii înşişi le-au ocolit de teama de a nu se infecta. La acel moment era în vigoare un contract semnat cu Casa de Asigurări de Sănătate, acel contract care dă bătăi de cap tuturor managerilor obligaţi să se încadreze cu cheltuielile în limita sumelor pe care le primesc pentru serviciile prestate.

Pandemia a adus însă schimbarea acestei modalităţi de decontare, iar spitalele, limitate fără voia lor din a presta un anumit volum de servicii (cel contractat), au primit bani la nivelul cheltuielilor efectiv realizate. Această modalitate de decontare s-a păstrat până astăzi, chiar şi pentru spitalele care tratează atât COVID-19, cât şi patologie non-COVID. Deja din vară, de când era evident că numărul pacienţilor afectaţi de infecţia cu SARS-CoV-2 va creşte, persoanele cu teste pozitive au putut alege să se trateze la domiciliu. Foarte mulţi au făcut asta, ceea ce nu a ferit spitalele COVID şi suport-COVID de o presiune fantastică.

Un loc la ATI a fost, în vârful pandemiei, mai greu de obţinut decât orice. Acum însă spitalele raportează o scădere aproape constantă a numărului de pacienţi COVID-19. Chiar şi aşa, spun managerii spitalelor, numărul este incomparabil mai uşor de gestionat decât în vârf de pandemie şi, chiar dacă se gândesc să îşi ia şi o „plasă de siguranţă", cer posibilitatea de a crea culoare verzi pentru pacienţii care suferă de alte boli şi care au posibilităţi limitate de a se trata, mentioneaza Adevarul.ro

DIN ACEEASI CATEGORIE...
albeni
comentarii
Adauga un comentariu
Adauga comentariu

Nume*

Comentariu

Trimite

ULTIMA ORA



DIN CATEGORIE

  • TOP CITITE
  • TOP COMENTATE