Tehnologie dacă: Descoperire genială la Sarmizegetusa Regia. "Nu existau asemenea porţi în Antichitate"

Postat la: 14.07.2021 | Scris de: ZIUA NEWS

O descoperire uimitoare a avut loc în Sarmizegetusa Regia, după ce arheologii au început săpăturile în zona Porţii de Est a capitalei dacilor.

Din 22 iunie, în Sarmizegetusa Regia se desfăşoară o campanie de cercetări arheologice în cadrul proiectului „Capitala Daciei - muzeu viu al patrimoniului cultural european", investiţie care vizează, în principal, restaurarea şi punerea în valoare a incintei fortificate de la Sarmizegetusa, formată din ziduri care măsoară aproape un kilometru.

Săpăturile au loc în mai multe puncte ale fortificaţiei cu scopul de a oferi informaţii şi clarificări cu privire la elementele constructive antice şi la starea de conservare a monumentului. „O serie de argumente desprinse din săpăturile din secolele XIX şi XX indică o configuraţie diferită a porţii faţă de cea materializată în prezent în teren, astfel că se impune o (re)cercetare a zonei, pentru a obţine date suplimentare în vederea propunerii unor soluţii optime de restaurare. Urmează a fi deschise o serie de secţiuni şi de suprafeţe pe mai multe segmente ale zidului, precum şi în zona porţilor de vest şi de sud", a informat Consiliul Judeţean Hunedoara.

Practic, potrivit arheologilor, lucrările de refacere efectuate la începutul anilor ´80 au dat o cu totul altă înfăţişare porţilor Sarmizegetusei Regia faţă se cea pe care acestea ar fi putut-o avea în Antichitate, şi nu doar prin înălţarea acestora, ci şi prin lungimea şi poziţia lor. După restaurare, defectele realizate în timpul refacerii porţilor din anii 80 vor fi atenuate.

„Aceste porţi în forma în care le vedem astăzi sunt rezultatul intervenţiilor majore de restaurare, dar ele trebuie reconfigurate pentru că în momentul de faţă introduc sugestii false, cu privire la ce înseamnă morfologia unor porţi antice. Nu existau asemenea porţi în Antichitate şi nici nu avem analogii în lumea dacică. Propunerea noastră este să înlăturăm adăugirile de zidărie făcute în anii 1980 şi să introducem nişte terminaţii imprecise la porţi, prin terminarea treptată neregulată a zidurilor în dreptul porţilor de trecere", arăta Ştefan Bâlici, directorul Institutului Naţional al Patrimoniului.

În 1980, Sarmizegetusa Regia a trecut prin cele mai mari schimbări din istoria recentă. A intrat într-un proces de „înfrumuseţare", motivat de celebrarea a 2050 de ani de la „crearea primului stat dac centralizat şi independent, sub conducerea lui Burebista", dar şi de vizita anunţată a lui Nicolae Ceauşescu. Marele proiect de restaurare a complexului arheologic a fost plănuit încă din anul 1977, în plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român, iar lucrările au început în anul 1980. Specialiştii de la Muzeul din Deva, arheologi şi restauratori, dar şi arhitecţi şi ingineri de la Institutul de Proiectări Hunedoara au luat parte la transformarea Samizegetusei Regia. Proiectul s-a derulat în perioada 1980-1981 şi a fost stopat din lipsa fondurilor, dar şi din cauza renunţării la soluţiile găsite la acea vreme pentru valorificarea sitului.

În cei aproape doi ani de lucrări, restauratorii au întregit cu ciment soarele de andezit, au plantat stâlpii din lemn în marele sanctuar solar, au înlocuit blocurile din calcar degradate cu replici, au adus discuri şi blocuri din beton în incinta sacră, pentru a-i schimba aspectul, au înălţat şi protejat zidurile de apărare. Au intenţionat, de asemenea, chiar mutarea soarelui de andezit din Sarmizegetusa Regia la Muzeul din Deva, şi înlocuirea acestuia cu o replică. În anul 2000, plintele originale au fost puse la loc, cu mari eforturi, de arheologi, iar în vara anului 2010, aproape 50 de discuri din beton „plantate" la începutul anilor 1980 în Sarmizegetusa Regia au fost îndepărtate din sit, conform unei dispoziţii a Ministerului Culturii.