Uniunea Europeană ar putea fi distrusă de deciziile curților constituționale, avertizează Comisarul European pe Justiție

Postat la: 30.06.2021 |

Comsiarul European pe Justiție, Didier Reynders, a lansat un avertisment fără precedent privind impactul deciziilor luate de curțile constituționale ale statelor membre, comentând că acestea subminează tot mai frecvent supremația legilor UE și ar putea duce la distrugerea Uniunii.

Într-un interviu pentru Financial Times, Didier Reynders a vorbit despre o tendință tot mai accentuată de punere sub semnul întrebării a legislației europene și al dreptului Curții Europene de Justiției de a avea ultimul cuvânt de spus, invocând un "efect de domino". Un semnal că oficalii de la Bruxelles văd în asta o amenințare serioasă a fost dat în această lună când Comisia Europeană a lansat proceduri împotriva Germaniei ca reacție la o "explozie de decizii ale curții constituționale" din această țară, decizii care stipulau că magistrații Curții Europene de Justiție și-au depășit jurisdicția într-un caz care viza achiziționarea de acțiuni de către Banca Central Europeană.

Următoarea mare provocare la care se așteaptă oficialii de la Bruxelles vizează o decizie a Curții Constituționale din Polonia care ar putea fi dată pe 13 iulie și care s-ar putea pronunța asupra compatibilității între anumite elemente din tratatele UE și constituția națională. Această speță, deschisă ca urmare a acțiunilor guvernului naționalist de la Varșovia, este privită de experți juridici drept cea mai mare provocare pentru ordinea juridică a UE. Comisarul vorbește în special de țările est europene cum ar fi Polonia și Ungaria, dar precizează că amenințările vin și dinspre statele occidentale cum ar fi Germania și Franța.

Oficialul european spune că îngrijorările legate de deciziile Curților Constituționale (fie că ele vin dinspre statele est europene sau dinspre statele fondatoare ale UE, Germania și Franța) sunt tot mai mari. "Care este riscul dacă nu luăm măsuri? Riscul este că vom distruge uniunea însăși", a declarat Reynders. Uniunea Europeană se bazează pe reguli și pe aplicarea riguroasă a acestora în toate statele membre, astfel încât, dacă acest lucru încetează, blocul comunitar este subminat. "Atunci când avem o problemă într-un stat membru, riscul este al unui efect de domino în toate celelalte state membre, o tendință de a pune sub semnul întrebării supremația legii europene și jurisdicția exclusivă a Curții", a mai spus oficialul.

În Franța, guvernul a făcut apel la Consiliul de Stat, cea mai înaltă instanță administrativă, pentru a ataca o decizie a Curții Europene de Justiție din octombrie. Decizia stipula că operațiunea de colectare de date de către serviciile secrete încalcă legile privind confidențialitatea. Anterior, Parisul pierduse cazul în fața unei instanțe franceze, în aprilie. În Ungaria, guvernul a mers la Curtea Constituțională după ce CJUE a invalidat legile privind imigrația. "Dacă nu punem capăt acestui fenomen, vom avea din ce în ce mai multe posibilități ca statele membre să atace ordinea juridică a UE și jurisdicția CJUE", a declarat comisarl european.

Reynders a mai precizat că nu a dorit să mai aștepte săptămâni întregi pentru a reacționa în cazul Poloniei, așa încât a luat deja măsuri fără precedent și a cerut expres guvernului polonez să își retragă plângerea de la Curtea Constituțională înainte ca aceasta să se pronunțe. Chiar și așa, comisia a fost puternic criticată pentru că ar fi eșuat în a apăra independența magistraților din Polonia. Din 2016 și până acum, guvernul polonez a eliminat o parte din judecătorii Curții Supreme forțându-i să se pensioneze. În același timp a numit la Curtea Constituțională, în mod "ilegal", oameni fideli partidului de guvernare și a emis o nouă lege care le limitează independența magistraților.

Recent, o decizie a Curții Constituționale a României contrazice decizia CJUE privind necesitatea desființării Secției Speciale (SIIJ). Soarta Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) este lăsată la latitudinea Parlamentului. Judecătorii constituționali susțin că hotărârea Curții de Justiție a UE, luată după ce magistrați români au dat în judecată România pe tema înființării SIIJ, „nu poate fi considerată un element ce poate determina un reviriment jurisprudenţial". CCR a decis că înființarea SIIJ este constituțională, respingând sesizările făcute în acest caz.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat pe 18 mai decizia în procesele deschise de asociații de magistrați din România privind înființarea controversatei Secții speciale de anchetare a magistraților și arată că exemple practice luate din activitățile SIIJ sunt de natură să confirme realizarea riscului ca această secție să se asemene unui instrument de presiune politică și să intervină pentru a schimba cursul anumitor anchete penale sau al unor proceduri judiciare privind, printre altele, fapte de corupție la nivel înalt într‑un mod care ridică îndoieli cu privire la obiectivitatea sa.

CJUE a lăsat totuși la latitudinea instanțelor naționale "să verifice dacă reforma care a condus în România la înființarea unei secții specializate însărcinate cu anchetarea judecătorilor și a procurorilor nu este de natură să facă secția permeabilă la influențe exterioare". Decizia a fost pronunțată într-un proces deschis la CJUE de către mai multe instanțe și de Forumul Judecătorilor din România și Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului privind legalitatea înființării acestei secții speciale, în guvernarea PSD.