Se schimbă tot ce știau despre nutriție: Organismul nu poate absorbi fructoza? Un studiu arată ce efecte ar putea avea asupra sănătății

Postat la: 28.06.2026 |

Modul în care organismul absoarbe fructoza ar putea influența nu doar digestia, ci și sănătatea mintală. Un nou studiu sugerează existența unei posibile legături între malabsorbția acestui zahăr și anxietate, prin efectele pe care le are asupra florei intestinale și a proceselor inflamatorii.

Fructoza este un zahăr care se găsește în mod natural în fructe și în numeroase alimente de origine vegetală. Atunci când este consumată în cantități mai mari decât poate procesa intestinul subțire, o parte ajunge în colon, unde este fermentată de bacteriile intestinale. Cercetătorii susțin că acest proces poate modifica echilibrul florei intestinale și poate favoriza apariția inflamației.

Pentru a analiza această ipoteză, oamenii de știință au inclus în studiu 55 de bărbați sănătoși, potrivit revistei Brain, Behavior, and Immunity. Rezultatele au arătat că aproximativ șase din zece participanți prezentau malabsorbție a fructozei. În plus, aceștia au înregistrat scoruri mai ridicate la testele de evaluare a anxietății și au prezentat diferențe atât în ceea ce privește markerii inflamatori, cât și compoziția microbiomului intestinal.

Pentru a înțelege mai bine mecanismele implicate, cercetătorii au realizat și experimente pe șoareci modificați astfel încât să nu poată absorbi eficient fructoza. După o perioadă de patru săptămâni în care animalele au primit fructoză în alimentație, acestea au fost evaluate prin teste utilizate frecvent pentru studierea anxietății și depresiei.

Rezultatele, explicate pentru PsyPost de Karina Petrova, au arătat că șoarecii cu malabsorbție a fructozei au manifestat mai multe comportamente asociate anxietății și depresiei. Ei au evitat mai des spațiile deschise, au prezentat reacții accentuate de teamă, iar analizele au evidențiat modificări importante ale microbiomului intestinal. În același timp, cercetătorii au observat semne de inflamație la nivelul microgliei, celulele imunitare ale creierului.

Autorii studiului consideră că aceste rezultate susțin ipoteza potrivit căreia dezechilibrele produse în intestin pot genera procese inflamatorii capabile să influențeze funcționarea creierului. Psihoterapeutul adlerian și psihologul clinician Gabriela Răileanu explică faptul că anxietatea nu afectează doar psihicul, ci întregul organism.

„Anxietatea nu este doar o experiență mentală, ci una profund corporală. Atunci când percepem o amenințare, reală sau imaginară, organismul activează sistemul de răspuns la stres. Cresc nivelurile unor hormoni precum cortizolul și adrenalina, se modifică ritmul cardiac, respirația, tensiunea musculară și inclusiv funcționarea aparatului digestiv, putând apărea greață, balonare, crampe sau modificări ale tranzitului intestinal", explică Gabriela Răileanu, pentru Adevărul.

Potrivit acesteia, simptomele digestive pot întreține, la rândul lor, starea de anxietate. „Din acest motiv, poate apărea un cerc vicios: disconfortul digestiv produce îngrijorare și hipervigilență față de corp, iar această stare de alertă amplifică la rândul ei simptomele digestive. Persoana începe să fie atentă la fiecare senzație corporală, să anticipeze că se va simți rău și să își limiteze activitățile, ceea ce poate întreține anxietatea", lămurește psihoterapeutul.

Ea subliniază că felul în care interpretăm manifestările fizice poate influența intensitatea lor. „Cu cât atenția este mai concentrată asupra simptomelor și cu cât acestea sunt interpretate mai catastrofic, cu atât ele pot fi resimțite mai intens", avertizează specialistul. Gabriela Răileanu atrage atenția că relația dintre alimentație și sănătatea mintală este complexă și nu poate fi redusă la ideea că un singur aliment provoacă sau vindecă anxietatea.

„Există tot mai multe cercetări care sugerează că obiceiurile alimentare sănătoase se corelează cu niveluri mai reduse de stres și cu o stare emoțională mai bună. Totuși, este important să evităm concluziile simpliste de tipul «un aliment provoacă anxietate» sau 'o dietă vindecă anxietatea'", subliniază aceasta. Specialistul amintește că sănătatea psihică este influențată de numeroși factori, inclusiv genetica, experiențele de viață, calitatea somnului, relațiile sociale, activitatea fizică și nivelul de stres.

„Este important ca oamenii să înțeleagă că nu trebuie să aleagă între explicațiile 'fizice' și cele 'psihologice'. Organismul funcționează ca un întreg, iar sănătatea mintală și cea fizică se influențează reciproc în permanență. Tocmai de aceea, o abordare integrată, care ia în considerare atât corpul, cât și mintea, oferă adesea cele mai bune rezultate pe termen lung", conchide Gabriela Răileanu.