• Tweet

Revolta păgubiților Nordis continuă, după ce inculpații din dosar au fost puși în libertate, în luna februarie, în urma unei decizii a judecătorilor de drepturi și libertăți de la ICCJ. Astfel, reprezentanții investitorilor continuă demersurile în justiție. Aceștia au depus o sesizare la Inspecția Judiciară prin care au cerut sancționarea disciplinară a judecătorilor Mihail Udroiu și Luminița Criștiu-Ninu.

În documentul semnat de peste 50 de păgubiți, furnizat pentru Ziare.com de către reprezentanții acestora, Daniel Costescu și Marius Dragu, se arată:

„Formulăm prezenta sesizare față de judecătorii Udroiu Mihail și Criștiu-Ninu Luminița, emitenți ai Încheierii nr. 107 din data de 14.02.2025 în dosar nr. 652/2/2025, pentru săvârșirea abaterilor disciplinare prevăzute de art. 271 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, după cum urmează:

b) atitudinile nedemne în timpul serviciului față de colegi, celălalt personal al instanței sau al parchetului în care funcționează, inspectori judiciari, avocați, experți, martori, justițiabili ori reprezentanții altor instituții;

r) utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătorești sau al actelor judiciare ale procurorului, lipsa totală a motivării ori motivarea în mod vădit contrară raționamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiției sau demnitatea funcției de judecător sau procuror;

s) exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență".

Hotărârea judecătorilor este nejustificată, consideră păgubiții, care au venit cu argumente. În urma consultărilor cu avocații, păgubiții Nordis au ajuns la concluzia că Udroiu și Criștiu-Ninu au dat dovadă de gravă neglijență:

„(...) Din nou, completul de judecată invocă, în mod fals, presupuse componente ale încadrării juridice, care nu există în realitatea judiciară a dosarului de urmărire penală. Achiziția de zboruri comerciale, autovehicule sau cheltuirea unor sume de bani cu titlul de protocol nu au fost reținute ca elemente materiale ale infracțiunii de delapidare.

În aceste condiții, ni se creează convingerea că suntem încă o dată vătămați, prima dată de inculpați, iar de data aceasta de către judecători, fie prin rea-credință, fie printr-o gravă neglijență.

(...) Totodată, deficiențele semnificative constatate în motivarea completului de judecată, generate de lipsa de studiu al dosarului de urmărire penală sau de ignorarea cu rea-credință a actelor componente, sunt grave.

În continuare, constatăm cu stupoare cum analiza unor infracțiuni grave se face prin citate din domeniul dezvoltării personale și pretinse principii de business, făcându-se aprecieri subiective de către judecătorii Udroiu Mihail și Criștiu-Ninu Luminița asupra presupusului mod de gândire al procurorului de caz", au transmis păgubiții Nordis.

Persoanele citate au făcut referire, de asemenea, la cheltuielile uriașe făcute din conturile firmei:

„Totodată, a califica o multitudine de tranzacții financiare constând în zboruri scumpe, fără nicio legătură cu obiectul de activitate al unei societăți, în achiziția unor autovehicule de lux sau cheltuieli total nejustificate ca fiind ‘de protocol', întrucât ar fi necesare ‘imaginii unui om de afaceri de succes', este nu numai nefondat, dar este de-a dreptul o umilire a persoanelor vătămate care asistă șocate la un spectacol de teatru al absurdului, în urma căruia le-au fost furate economiile de o viață, iar instanța supremă din România dorește să le convingă, fie că a fost urmărit un scop nobil, antreprenorial, fie că tot victimele sunt vinovate".

Astfel, în concluziile păgubiților Nordis, cei doi judecători „se erijează în veritabili apărători" ai dezvoltatorului imobiliar.

Pentru toate aceste motive de fapt și de drept, înțelegem să formulăm prezenta sesizare, cu următoarele concluzii:

1. Încheierea completului de judecată nu întrunește exigențele minimale de motivare ale unei hotărâri judecătorești.

2. Completul în mod nelegal își arogă, nesocotind competența funcțională și separarea funcțiilor judiciare, conform art. 3 din Codul de procedura penală, atribuții ale judecătorului fond sau ale judecătorului de cameră preliminară.

3. Judecătorii de drepturi și libertăți se erijează în veritabili apărători ai inculpaților, preluând integral și exclusiv apărările acestora sau după caz aducând argumente false sau eronate în sprijinul inculpaților pentru care s-au formulat propuneri de luarea măsurii preventive.

4. Probele administrate în cauză nu sunt analizate sau, după caz, sunt analizate doar în parte, cu rea-credință, prin raționamente logico-juridice eronate sau vădit subiective.

5. Majoritatea covârșitoare a probelor în acuzare sunt complet ignorate, nu sunt analizate, nefiind precizate motivele pentru care au fost înlăturate.

6. Se invocă elemente de doctrină sau jurisprudență a Curții Europene de Justiție principial corecte, care sunt inaplicabile în prezenta cauză, prin reținerea unei alte situații de fapt decât cea care rezultă din probele administrate.

7. Se invocă și se apreciază în mod eronat jurisprudența Curții Constituționale cu raportare la aptitudinea actelor de control întocmite de autoritățile fiscale de a constitui mijloace de probă în procesul penal.

8. Se constată judecarea cu dublu standard, aceleași probe sunt considerate valide in apărare, dar nule în acuzare.

9. Foarte gravă este și atestarea în fals, în repetate rânduri, a unor elemente ale situației de fapt sau probatorii prin două procedee: fie se invocă astfel de elemente, deși ele nu sunt cuprinse în niciun act de urmărire penală, fie se reclamă inexistența unor aspecte, date sau referințe probatorii sau care vizează situația de fapt, care există la dosarul cauzei.

10. Singura preocupare a completului, văzând modul de analiză a probelor, însușirea apărărilor inculpaților, analiză critică fundamental eronată, concentrată exclusiv asupra probatoriului în acuzare și sensul raționamentelor logico-judiciare, pare eliminarea completă, graduală și succesivă a tuturor infracțiunilor reținute în cauză și pentru toți inculpații din cercul faptelor pentru care există probe care să susțină presupunerea rezonabilă a săvârșirii lor, totul pentru a justifica desființarea încheierii judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel București și punerea în libertate a inculpaților fără niciun fel de măsuri preventive.

11. Judecătorii din cadrul completului folosesc expresii inadecvate referitoare la structura personalității procurorului de caz și a modului de gândire a acestuia", sunt motivele păgubiților.

În concluzie, păgubiții solicită sancționarea celor doi judecători:

„Față de cele expuse, solicităm luarea măsurilor legale privind răspunderea disciplinară a judecătorilor Udroiu Mihai și Criștiu-Ninu Luminița pentru săvârșirea de abateri disciplinare prevăzute de art. 271 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, după cum urmează:

b) atitudinile nedemne în timpul serviciului față de colegi, celălalt personal al instanței sau al parchetului în care funcționează, inspectori judiciari, avocați, experți, martori, justițiabili ori reprezentanții altor instituții;

r) utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătorești sau al actelor judiciare ale procurorului, lipsa totală a motivării ori motivarea în mod vădit contrară raționamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiției sau demnitatea funcției de judecător sau procuror;

s) exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență".

Acuzațiile păgubiților Nordis cu privire la un procuror: „El ține sub preș toată mizeria / Dosarul lui Ciolacu la el e"
Marius Dragu, păgubit Nordis, crede că din partea judecătorilor este vorba și despre „rea-credință".

„Cei doi judecători au dat dovadă de rea-credință. Decizia lor vine în contradicție cu cea a doamnei judecător Barbu, care a fost în mare parte de acord cu cererile procurorului de caz. Mi se pare uluitor ceea ce au putut decide acești judecători. Evident, închisoarea nu ajută pe nimeni în momentul de față, dar trebuie să remarcăm faptul că administratorii firmelor au fost lăsați perfect liberi de orice obligație. Sunt lăsați să se întâlnească, deci fără arest la domiciliu, le-a permis să ia legătura unii cu alții, să discute cu martorii. Unor salariați li s-a stabilit interdicție să discute între ei, dar administratorii au voie să discute cu salariații", a declarat Dragu.

În plus, Dragu lansează un atac și la adresa unui procuror, Ionuț Ardeleanu, șeful Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție din cadrul DNA.

„14 luni a lucrat acest procuror, acest Ardeleanu, la dosarul Nordis. Deci el a fost primul care a lucrat la dosar, a făcut doar 8 volume în 14 luni, iar în rest, până la 2 ani și 7 luni, deci în 15 luni, celălalt procuror a făcut în jur de 170 de volume. Atât s-a lucrat, in rem, până la propunerea de arestare.

După ce nu a lucrat mai nimic în dosar, Ardeleanu a fost promovat șef de secție la DNA. Toate dosarele de corupție ale oamenilor politici ar fi la el. De DNA ar fi trebuit să fie cercetați și responsabilii din instituții, implicați în schema Nordis, dar nu s-a întâmplat nimic. Cred că acest Ionuț Ardeleanu e un punct-cheie, el ține sub preș toată mizeria. Domnul Voineag, șeful de la DNA, l-ar fi invitat pe Ardeleanu", a declarat Dragu.

Dosarul lui Marcel Ciolacu referitor la zborurile cu aeronavele „Nordis" ar fi pe masa lui Ardeleanu, crede păgubitul Nordis.

„Ionuț Ardeleanu blochează tot. La DIICOT am mare încredere în ceea ce face procurorul actual. Am pus multe probe în dosar, am văzut cum s-a comportat procurorul, anchetatorii.

Dosarul lui Ciolacu la Ardeleanu este ori, dacă nu, la un procuror care este în subordinea lui, în cadrul Secției. Fostul europarlamentar Vlad Gheorghe a făcut plângere la DNA împotriva lui Ciolacu. Deci a fost înregistrat acolo", a concluzionat Dragu.