• Tweet

Recrutarea copiilor și transformarea lor în informatori a reprezentat o practică obișnuită a fostei Securități, iar monitorizarea informativă a școlilor și a liceelor, o prioritate. O spun o serie de documente inedite consultate de G4Media, care arată cum funcționa întreaga poveste, dar și ce urmări generau delațiunile infantile, deseori inconștiente, ale celor mici.

Germina Nagâţ, membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), a declarat că minorii recrutaţi de Securitate în anii '80 reprezintă una dintre cele mai sinistre teme care se găsesc în arhiva CNSAS, precizând că iniţial a crezut că este vorba de 10.000 de copii care au fost colaboratori, dar crede că numărul acestora este cel puţin dublu.

"Vezi scrisul ăla de copil chinuit caligrafic de multe ori, mai ales la ţară, şi inocenţa cu care fac rău, oarecum. Deci spun lucruri grave cu cea mai mare seninătate. Adică nu simţi nicio reţinere pentru că o fac cu convingerea că e ceva foarte bun, foarte corect. Deci vezi minţile unor copii făcute praf. Adică, corupte. Este o corupere de minori asta pentru mine" a spus Geanina Nagâț, citată de News.ro.

Un raport privind "stadiul muncii în problema tineret-învățământ", datat 15.06.1989, descrie pe larg situația într-un județ din Transilvania: la Alba. "Din totalul de 169 de școli generale, 156 sunt deservite de Serviciul de informații interne, iar 13 licee, 12 școli profesionale și 11 școli generale, precum și Institutul de subingineri din Cugir de către Serviciul de contrainformații economice (...). Obiectivele din sfera de preocupare a aparatului de securitate sunt asigurate cu un potențial informativ format din 276 de surse, din care: 34 informatori, 221 persoane de sprijin, 6 rezidenți și 10 gazde de întâlniri.

Unitățile școlare din județ mai sunt încadrate cu încă 28 de surse (19 informatori, 7 persoane de sprijin și 2 rezidenți" pe linia altor probleme și servicii" se arată în documente, care au fost în trecut parte a unei expoziții publice. Delațiunile obținute de la copii aveau urmări, potrivit aceluiași raport. Securitatea putea afla multe lucruri, inclusiv dacă cineva dorea să rămână în străinătate și a discutat acest lucru în preajma unor copii sursă.

Istoricul Liviu Zgârciu de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia și cercetător CNSAS a declarat pentru G4Media că fenomenul copiilor informatori era foarte extins și Securitatea dorea să recruteze și mai mulți, de la an la an. Acesta spune că informațiile obținute de la copii erau utilizate inclusiv împotriva profesorilor. "A fost spre exemplu un caz la Sebeș cu un profesor care a fost auzit spunând bancuri și a ajuns în atenția Securității" a adăuat Zgârciu, unul dintre istoricii specializați pe perioada comunistă.

"În cursul anului 1988 s-au întreprins 133 de măsuri preventive de securitate, după cum urmează: o destrămare de anturaj, 17 atenționări, 20 influențări pozitive, 8 informări la organul de partid,, 15 semnalări la organul de miliție, în 3 cazuri nu a fost acordat avizul de securitate, iar în alte 3 s-a prevenit rămânerea ilegală în străinătate" spune raportul.

De asemenea, exista o evidență clară a cadrelor didactice "cu probleme": descendenți de legionari, descendenți ai deținuților politici sau care aveau rude în străinătate. O atenție deosebită se acorda urmăririi elevilor și cadrelor didactice care participau la rugăciuni în cadrul unor culte religioase.

"În vederea ridicării calității muncii de sercuritate se va acționa în următoarele direcții:

Completarea potențialului informativ cu noi surse în scopul acoperirii informative a tuturor instituțiilor cu cel puțin o sursă, Școala generală nr 2 din Alba Iulia, Liceul agroindustrial Jidvei, Liceul Iacob Mureșanu Blaj și școlile generale nr 2 și 3 din Aiud. Termen: 30.12.1989.
Se va analiza și stabili necesarul de recrutări pentru încadrarea informativă eficientă a școlilor generale clasele I-X din mediul rural. Termen 30.07.1989" mai precizează documentele consultate de G4Media.ro

Germina Nagâţ a mai spus, într-o serie de declarații făcute la emisiunea Insider Politic de la Prima TV că dacă notele informative au fost date atunci când elevii aveau sub 16 ani, legea îi exonerează, iar dacă le-au făcut când aveau între 16 şi 18 ani, atunci vor fi declaraţi colaboratori.

"Vorbim despre foşti elevi de liceu, mai ales în anii ‘80, care acum sunt oameni tineri în activitate, au 40 şi ceva de ani. La tema asta noi am ajuns văzându-i pe listele de candidaţi. Deci, foarte mulţi dintre minorii recrutaţi atunci au fost, să zicem, în ultimele două mandate, verificaţi de CNSAS din oficiu pentru că erau pe listele de candidaţi. În special la locale, acolo sunt multe speţe", a afirmat Germina Nagâţ.

Întrebată dacă există copii care şi-au turnat părinţii, Germina Nagâţ a răspuns: "Nu am văzut turnătoriile despre părinţi, dar despre prieteni şi colegi am văzut foarte multe şi toate triste". Potrivit New.ro, ea a mai afirmat că nu vede profesorii în acest peisaj, menţionând că ei nu aveau cum să lipsească atât timp cât recrutările aveau loc în unităţi de învăţământ. "Şi ce mă îngrozeşte când mă apropii de subiectul ăsta care are atâtea victime este că nu văd profesorii. Nu-i văd. Eu am fost profesor foarte scurt timp înainte de ‘89 şi după.

Dacă ai o recrutare în şcoală, din filmul ăsta nu poate să lipsească nici profesorul, nici directorul şi nu le văd şi nu le aud vocile. Nu am văzut pe nimeni. Avem mărturii la CNSAS, au venit oamenii şi-au văzut dosarele, au stat de vorbă cu noi, unii ne-au scris să ne explice din dosar cum au ajuns să fie agăţaţi pe terenul de sport sau, în sfârşit, şi nu a venit niciun profesor către CNSAS să ne spună:

"Domnilor, am fost profesor în anii aia şi iată, ştiu ce se întâmpla, eu îl duceam pe copil în cancelarie", când era acum liber. Nu putea ofiţerul să îl scoată pe elev din clasă sau să îl ţină după program fără ştirea celor din şcoală. Nu are cum, pentru că se iau referinţe despre situaţia la învăţătură.

Se completează o fişă şi în care scrie că învaţă bine, nu are probleme la purtare. Informaţiile astea nu poţi să le iei de oriunde, le iei de la sursă, le iei de la cadrul didactic. E foarte dureros subiectul şi este dureros şi pentru că e aruncată în derizoriu chiar de foştii ofiţeri. Dacă aţi vedea, aţi cerceta tema să vedeţi care sunt comentariile lor pe bloguri sau în diverse locuri, să vedeţi că ei se amuză pur şi simplu", a transmis Germina Nagâţ.