• Tweet

La început a fost frica. Frica de a pierde puterea. De a fi alungat de la măcelărie. Apoi frica s-a transformat în panică. După primul tur de scrutin al prezidențialelor. Când mămăliga a explodat. Panica, la rândul ei, a generat monștri. Așa-zise soluții dintre cele mai aberante, în special crearea unei monstruoase coaliții numite pro-europeană. Iar acum, coaliția a plesnit. Și se instalează haosul. Cine sunt principalii responsabili?

Întreg acest an a fost marcat de soluții politice dintre cele mai trăsnite. Pe care nu numai eu, ci și mulți alți analiști le-au definit ca atare. Prima a fost comasarea alegerilor locale cu cele europarlamentare, proces în care PSD a decis să meargă umăr la umăr cu PNL, ridicând astfel în detrimentul său și al alegătorilor în mod artificial scorul PNL. Pe atunci, struțo-cămila binecuvântată de Klaus Iohannis, deși șchiopătând, încă mai funcționa. A urmat un adevărat dans nebunesc legat de programarea celorlalte alegeri, programare generată de proiectele lui Klaus Iohannis de a obține un job post-prezidențial și o garanție de imunitate prin desemnarea unui urmaș la Cotroceni. De voie, de nevoie, PSD s-a pretat acestui joc și în acest fel s-a intrat într-un calendar electoral fatal, care, în ultimul moment, a fost curmat de cei nouă reprezentanți CCR, tot la ordinul lui Klaus Iohannis. Care a pus și bomboana pe colivă, rămânând în prelungiri la Cotroceni ca președinte ilegitim.

Să fie limpede. Klaus Iohannis este principalul vinovat. Dar nu ar fi putut să abuzeze într-un asemenea hal de România și de români, dacă nu ar fi avut complici în interiorul serviciilor secrete, celorlalte instituții de forță și partidelor politice. Este evident că minte cu nerușinare atunci când afirmă că Legea Fundamentală, Constituția, nu îi permite să plece acasă. Nu există absolut nicio prevedere care să-i interzică să-și încheie mandatul la termen. Se agață de o chichiță, mizând, așa cum a făcut și în alte numeroase rânduri, pe naivitatea oamenilor. În împrejurările date, un aliniat al unui articol din Constituție îi permite să rămână în funcție până la preluarea mandatului prezidențial de către o altă persoană. Dar atenție: acel aliniat nu îl obligă sub nicio formă să rămână la Cotroceni. Poate pleca liniștit sau neliniștit la Sibiu, fără teama că ar fi încălcat Legea Fundamentală. Dar nu face acest lucru, pentru că nu și-a lăsat un succesor. Pentru că nu și-a putut prelungi încă imunitatea. Pentru că mai speră să nu suporte rigorile legii și pentru că încă mai visează să se mute în imobilul de lux modernizat pentru el în inima Bucureștiului pe Bulevardul Aviatorilor.

Klaus Iohannis a încălcat în repetate rânduri legea - nu mă apuc aici din nou să-i fac pomelnicul - iar acum, în anul de grație 2024, este principalul vinovat pentru haosul politic în care ne aflăm. PSD, partidul care a obținut cel mai bun scor în alegerile legislative din acest an, dar cel mai mic scor din istoria sa, a decis să nu mai facă parte din viitoarea guvernare. Să susțină la nevoie un partid sau o alianță de dreapta, care să administreze, fiind în minoritate, statul român, căruia i s-a pus în brațe o criză politică suprapusă unei crize electorale, economice și financiare. Un asemenea proiect este cu neputință de realizat. Și de dus cu bine până la capăt. Nu există decât cel mult două partide parlamentare care ar putea fi definite la limită drept partide de centru-dreapta. PNL și UDMR, asta dacă nu luăm în calcul faptul că formațiunea condusă de Kelemen Hunor este în primul etnică și abia în al doilea rând ideologică. În niciun caz USR, care este un partid progresist, neomarxist, nu poate fi considerat de dreapta. Dar chiar și cu USR nu va putea fi realizată o majoritate în Parlament. Ca atare, pentru funcționarea unui asemenea guvern de avarie, va fi în permanență necesar votul parlamentarilor din PSD. Care va fi un vot aproape de fiecare dată de șantaj.

Pe de-o parte, social-democrații vor beneficia de fel de fel de favoruri din direcția Executivului, iar pe de altă parte vor fi slobozi să critice guvernarea, obținând astfel și cuvenitele sau necuvenitele beneficii electorale. Este un calcul cinic. Dar în același timp pragmatic. După ce a anunțat că demisionează din poziția de președinte al partidului, după eșecul de la primul tur al prezidențialelor, și după ce din motive numai de el știute a revenit, Marcel Ciolacu a făcut ieri anunțul, care aruncă literalmente în aer scena politică, al refuzului PSD de a participa la viitoarea guvernare. În ideea în care nu se răzgândește din nou, vom avea parte de un haos cu efecte devastatoare, patronat de capul tuturor relelor, de Klaus Iohannis, care intenționează, așa cum a anunțat, să joace în prelungiri. În aceste condiții, atenție, conform Constituției, prerogativele prezidențiale vor fi limitate și cenzurate de parlament, unde președintele nu mai dispune de o majoritate, iar guvernul, de avarie fiind, nu va avea nici el mână liberă nici în ceea ce privește bugetul, nici în ceea ce privește calendarul alegerilor prezidențiale și nici în privința reformelor pe care anunță că vrea să le întreprindă, fără a avea însă vreun program de guvernare. Iar dezastrul dezastrului stă după colț, în primăvară, pe vremea dezghețului, când urmează totuși alegerile prezidențiale și când mămăliga va exploda din nou. Între timp, România nu va mai primi credite, pentru că se află în criză, și va fi îmbrățișată strâns de Fondul Monetar Internațional, care ne va obliga să ne vindem ultimele active care ar mai putea cumva aduce valoarea adăugată la buget.

Despre complicii lui Klaus Iohannis voi scrie și voi vorbi în viitor și cu certitudine nu voi fi singurul. După cum se poate lesne observa, în această analiză nu m-am referit deloc la suveraniști. Nu am făcut-o în ciuda faptului că George Simion, conformându-se literei și spiritului Constituției, a anunțat că declanșează negocierile în vederea formării în jurul AUR a unei majorități capabile să susțină un guvern. Motivul pentru care m-am abținut este că nu văd nici în ruptul capului care ar fi acea majoritate. În condițiile în care același George Simion a repetat în mod insistent că nu va face o alianță pentru guvernare cu PSD. Așa că până una alta, AUR dă la perete.

Sorin Rosca Stănescu