Ciclonul care nu există și războiul lui Arafat cu morile de vânt

• Tweet

Ei bine, avem și noi un Don Qijote. Pe plaiurile mioritice. Un domn numit Raed Arafat, care a mai declanșat un război crâncen. Din nou cu morile de vânt. A biruit un ciclon care pur și simplu nu există. Care nu poate fi identificat în niciuna dintre referirile meteo pe plan extern. Ce a urmărit? Care este rezultatul?

Semnalez de mai multe zile o confruntare surdă, dar totuși destul de vizibilă, între Raed Arafat, comandantul Situațiilor de Urgență și secretar de stat în Ministerul de Interne, care pe foarte mulți bani ai statului și-a înființat o fundație tip caracatiță, și Mircea Fechet, ministrul Mediului. Acesta din urma, acum câteva zile, când la Budapesta Viktor Orban lua măsuri extrem de energice pentru a diminua efectele viiturii Dunării, ne-a asigurat că în România situația este cap coadă sub un control strict, că nu există niciun motiv de îngrijorare, că monitorizează întreaga situație și că este convins că nu va fi necesară instalarea nici măcar a unui singur sac cu nisip pentru a ne proteja de inundații.

În mod indiscutabil, din motive pe care nu prea le înțeleg, Mircea Fechet a greșit. Viitura pe Dunăre a avut totuși o anvergură periculoasă, iar ploile torențiale din câteva zone au pus din nou populația în pericol și au supus-o la un interval de nici o lună unui nou stres. Însoțit desigur de alte și alte pagube materiale. În ciuda calmului afișat de Mircea Fechet, autoritățile, au fost totuși nevoite să deplaseze în zonele afectate forțe considerabile, să instaleze zeci de mii de saci de nisip și să asigure mutarea temporară în alte locații a câtorva mii de persoane. Ceea ce nu e puțin lucru. În raport cu opiniile mult prea calme enunțate de un reprezentant la vârf al statului.

La cealaltă extremă, o altă autoritate a statului, Raed Arafat, secondat de unii specialiști în meteorologie, a sărit calul stresând literalmente milioane de oameni prin alerte repetate în zone care în realitate nu s-au confruntat decât cu rafale de ploaie cât se poate de normale pentru această perioadă a anului. Aceste alerte transmise prin SMS au indus panică într-un mare număr de familii și, după cum se știe, la fel ca și în cazul cutremurelor, panica poate genera nu siguranță, ci pagube și chiar victime. Pe care le măsurăm în timp cu o oarecare dificultate. Dar efectul imediat și cred eu devastator al alarmelor false, al excesului de asemenea alarme, este neîncrederea din ce în ce mai mare pe care cetățenii și-o exprimă în raport cu motivele care justifică accesarea butonului de panică. Pe termen mediu și lung, scepticismul din ce în ce mai pronunțat va avea efecte negative mai semnificative decât cel al refuzului în cazul multor români de a mai permite utilizarea acestui sistem.

Am asistat la o confruntare tacită între un întreg sistem național extrem de bine dotat, atât cu tehnică, cât și cu personal, coordonat la un nivel multi-ministerial de Raed Arafat și o forță considerabil mai redusă, cu un impact mai scăzut, dar și cu un consum mult mai mic de resurse financiare coordonat de mult prea calmul Mircea Fechet. Între cele două mecanisme de propagandă care s-au pus în mișcare, Guvernul Ciolacu s-a scăldat în lumină, făcând din nou dovada modului în care este preocupat de soarta românilor și a felului în care, printr-un efort de tip heirup, pompieristic la propriu și la figurat, transpiră pentru a ne rezolva problemele cu care ne confruntăm. Sau mai bine zis, cu care ne-am fi putut confrunta.

Fiecare dintre cele trei părți a urmărit altceva. Fechet, să demonstreze că apele din România sunt sub un control foarte strict, chiar dacă numărul specialiștilor din acest domeniu este de trei-patru ori mai mic decât cel necesar. Arafat a făcut din nou o demonstrație de forță, a doua mare repetiție la nivel național după bătăliile cu Covidul, prin care a încercat să-și demonstreze utilitatea și să explice în mod subliminal de ce este necesar ca el să conducă una dintre cele mai puternice armate invizibile ale României, desigur, după cea a serviciilor secrete. Iar Marcel Ciolacu și echipa sa, dovedind din nou empatie, compasiune și, într-o oarecare măsură, spirit gospodăresc, a făcut eforturi consistente pentru a ne asigura că România este administrată de persoane responsabile.

Acum, pentru că ne putem permite să tragem linie, este momentul să primim explicații credibile legate și de alarmele false, și de eforturile heirupistice dovedite inutile, și de declarațiile iresponsabile făcute pe parcursul ultimelor zile, și, desigur, de existența unui ciclon inventat cu nume cu tot de către meteorologii români. Dar mai ales dorim să vedem un plan de bun simț pus de îndată în aplicare.

Ce ar cuprinde acest plan? Strămutarea imediată, prin oferirea la terenuri la schimb, a locuitorilor din așezări care s-au dovedit a fi frecvent afectate de inundații și de alunecări de teren. Interzicerea cu desăvârșire și nu doar la nivel declarativ a construirii de imobile fără cuvenitele autorizații de la Mediu sau din partea altor autorități. Asigurarea obligatorie contra acestor evenimente a tuturor imobilelor din România. Statul nu mai poate suporta la infinit refacerea locuințelor afectate. Sunt primele măsuri și, desigur, pe termen lung, vor avea de lucru domnul Fechet și succesorii acestuia pentru regularizarea tuturor apelor.

Sorin Roșca Stănescu