Despre ecuația prezidențialelor: Crin și Sistemul

• Tweet

S-a închis și mult-așteptatul an electoral 2024, ce-ar fi trebuit să marcheze finalul marasmului instalat în țară în timpul regimului Iohannis, respectiv o restartare politică pozitivă ce să permită României să se integreze în marile jocuri geopolitice ce vor redefini Noua Ordine Mondială.

Starea de spirit rezultantă la nivelul românilor e astfel bine descrisă de un mesaj ce s-a viralizat ieri pe rețelele de socializare, ce zice așa: "Tumultosul an politic 2024, cu patru rânduri de alegeri, se încheie cu Iohannis la Cotroceni și Ciolacu premier. Ne-am agitat, dar a meritat!" Autoironic, adevărat, dureros Dar, viața merge înainte chiar și în SECURISTAN, așa că trec direct la o analiză concisă legată de viitoarele prezidențiale, următoarea luptă politică marcată de criza de cadre a partidelor, respectiv de furia și disperarea românilor ce vor și ei, pe modelul americanilor, "să-și ia țara înapoi".

Fostul președinte PNL este primul (care a fost) aliniat la startul competiției, printr-o Operațiune fușerită a Sistemului, care va avea drept rezultat transformarea lui Antonescu, cel puțin pentru următoarea lună, în sacul de box al adversarilor politici din celelalte două tabere, soroșistă, respectiv suveranistă. Dacă e să fac totuși o glumă, i-aș spune lui Crin că începe să semene cu Cîrstoiu! În mod real însă, Antonescu se prezintă la start din postura celui ce trebuie să-și ia revanșa după prezidențialele din 2009, respectiv să fie compensat după experiența sa tristă de la cele din 2014. În 2009 el a fost un candidat mai bun și util decât Geoană în lupta cu Băsescu, însă slăbiciunea PNL și decizia Sistemului l-au trimis pe locul 3, neprinzând finala pe care el o putea câștiga la un scor mai bun decât Geoană, făcând inutila frauda și trimițându-l acasă pe Băse. Pentru alegerile din 2014, când avea șanse și mai mari ca să ajungă președinte, Sistemul i-a aplicat lovituri în două etape, prima dată a distrus unitatea USL pentru a-l putea propulsa pe Victor Ponta, apoi ulterior l-a înlocuit cu Iohannis, al cărui binefăcător fusese Crin încă din 2009, când l-a uns drept candidat la funcția de premier din partea PNL. Acum Sistemul (PSD, PNL, UDMR, plus, și mai important, ceea ce nu puteți discerne, mogulii de putere ai SECURISTANULUI) îl trimite din nou la luptă, numai că acum șansele lui Antonescu sunt net mai mici decât la primele două participări. În cazul lui a intervenit uzura inerentă, și deja se vede/simte, iar baza de susținere politică formată din PSD, PNL, UDMR, este una aflată în puternic declin (chiar spre dezagregare în cazul liberalilor), contestată de către o largă majoritate a românilor. Aceasta îi va asigura un sprijin cotat la mai puțin de 20%, Crin nu mai are statutul public de a entuziasma un electorat complementar, deci ar fi o mare performanță pentru el chiar calificarea în finală, acolo unde însă va lua bătaie de la candidatul suveranist sau de la cel soroșist.

Tabăra sorosiștilor apare acum avantajată față de situația alegerilor din 24 noiembrie, unde puțini pot explica argumentat "miracolul" calificării Elenei Lasconi în finală, în dauna lui Ciolacu. Desigur că, pentru a-și fructifica avantajul nesperat/nemeritat, sorosiștii trebuie să se prezinte cu un singur candidat în viitoarele alegeri, adică să rezolve judicios operațiunea aritmetico-politică (Nicușor + Lasconi = ?). Dacă rezultatul va fi Nicușor sau (tot) Lasconi, atunci șansele lor de a se califica în turul 2 există, dar sunt mai mici. Dacă însă cei doi se vor retrage asumat în favoarea unui al treilea, atunci scorul lor va crește. Dacă acest candidat va fi unul ce posedă și potențial electoral personal, cum ar fi spre exemplu Laura Codruța Kovesi, atunci prin sinergia provocată astfel, sorosiștii pot fi aproape siguri de calificarea în finală.

Suntem deja în faza în care s-a convins lumea politică de faptul că bazinul suveranist este majoritar în România, dar și că acei candidați suveraniști de tip fake, cum a fost popa Terheș, nu-s buni de nimic. Dar, ca să poată accede cu un candidat în turul 2, care apoi va și câștiga în mod sigur, suveraniștii trebuie să execute câteva operațiuni, deloc complicate, dar legat de care au dovedit pân-acum că n-au voința și înțelepciunea necesare. În primul rând, ceea ce au refuzat în această vară, anume reunificarea suveranistă pentru parlamentare, ar trebui s-o implementeze acum printr-un protocol, fie și minimal, de colaborare politico-parlamentară, anume între AUR, SOS, POT. Acest protocol trebuie să cuprindă și prevederea de a prezenta un singur prezidențiabil la alegeri, pe care să-l susțină în comun. Nu-i problemă nici dacă avem 4 candidați suveraniști începând cu ianuarie 2025, spre exemplu, Călin Georgescu, George Simion, Diana Șoșoacă, Anamaria Gavrilă, cu condiția să se convină un pact de neagresiune între ei. Aceștia își vor face campanie adunându-și astfel cele 200000 de semnături de susținere, dar și propriul electorat. Dar, în momentul în care candidaturile sunt aprobate de către CCR (vom vedea câte din cele 4 vor rămâne valabile!), și înaintea tipăririi buletinelor de vot, suveraniștii sunt obligați să decidă un singur candidat comun care să meargă în alegeri. În acest fel se poate dribla inteligent procedura previzibilă a Statului Paralel de invalidare prin CCR. Cum anume să fie decis candidatul unic? Prin discuții cu "capetele la purtător", respectiv negocieri legate de împărțirea funcțiilor în viitoarea guvernare suveranistă, pentru că e limpede că suveraniștii vor avea guvern după ce vor avea președinte la Cotroceni. Nu se pune problema apelării la institutele de sondare pentru departajare, acestea sunt controlate de către adversarii lor din Statul Paralel, și oricum s-au decredibilizat total. La limită, și o văd ca procedură fezabilă, suveraniștii pot conveni chiar ca locul unic de prezidențiabil să fie tras la sorți între cei patru. Acela dintre ei care va refuza această procedură de candidat unic, va fi tratat drept trădător al cauzei suveranismului și e limpede că va intra în oprobiul majorității publicului suveranist. Unii o să ziceți că n-ar fi corect, deoarece astfel i s-ar lua un drept lui Călin Georgescu. Fals! Diana Șoșoacă ar putea invoca și ea același lucru, eu chiar cred că dacă n-ar fi fost eliminată de către CCR, ea ar fi fost finalista după turul de pe 24 noiembrie, și nu Georgescu, cel care a beneficiat de voturile mele și ale lui Șoșoacă. Ba chiar și George Simion poate invoca acum c-a fost nedreptățit prin procedurile lui Iohannis&Pahonțu, prin care acum știm c-a fost propulsat Georgescu, deci, dacă judecăm în acest fel corect și normal, apare și singura soluție responsabilă pentru suveraniști, aceea a candidatului unic decis prin procedura descrisă de mine, sau una similară.

Tot ceea ce v-am expus azi este doar tabloul începutului de viitor joc politic, care va fi însă puternic influențat de presiunile Factorului Extern care acum își vor modifica textura, deoarece pe lângă "clasicul Bruxelles", ce va fi în scădere de influență, a apărut și "vectorul Ungaria" care, prin demersurile deja obiectivate ale lui Viktor Orban, va încerca să aducă de partea sa în jocul de putere românesc inclusiv influența administrației Trump, dar mai ales pe cele ale lui Vladimir Putin și a Rusiei, respectiv a Israelului. Vă urez "Crăciun Fericit" și sărbători în liniște și pace!

 Cozmin Gușă