• Tweet

Mitingul românilor a provocat un ecou foarte mare în întreaga lume. "Poporul s-a ridicat... Fără precedent în România!" - scrie presa străină. Tot mapamondul a observat căzeci și zeci de mii de români și-au cerut înapoi turul doi al alegerilor. Oameni veniți din toate județele țării au solicitat reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale și plecarea din funcție a președintelui Klaus Johannis.

În România, - ce să vezi? Se pregătește un "congres comun" al PSD, PNL, UDMR. Adică revenirea la matca PCR. Un guvern format din aceleași lepădături care au înglodat țara în datorii, cei care au promis marea cu sarea, iar la o săptămână după numirea lor (ilegală) ca guvern al României au hotărât că vor salva țara prin sacrificarea sectorului privat. Uneori, - destul de rar, ce-i drept -, mă întreb, cum trăiesc în viața lor privată acea mână de oameni de calitate și cu bun simț din politica mare.

Cum resimt privirile și atitudinea familiei, a prietenilor, cunoscuților, și chiar celor de pe stradă, - (de obicei reținută, fiindcă le e rușine de rușinea lor!) -, reproșul acestora tacit și atmosfera pe care o creează în jurul lor. Mai toți apropiații îi "suportă", - și ei știu asta -, doar pentru ce au fost o dată, înainte de a fi politicieni...

Și acum? Aceeași dezinvoltură în minciună precum comuniștii, aceeași demagogie cu care vor să acopere realitatea, dar, mai ales, amenințarea pierderii libertății fundamentale, aceea de a vota. Și, colac peste pupăză, cedarea a două ministere cheie, - cel al finanțelor și al dezvoltării -, unui grup de trădători maghiari șovini, cei care, - vă amintiți -, au declarat public că ei, UDMR, nu numai că nu pot sărbători Ziua Națională a României, ci, mai mult, această zi constituie pentru ei, "o zi de doliu"!

Între timp, pare că Europa s-a trezit cu rezultate uluitoare la alegeri. Dar nimeni nu pare să-și amintească faptul că birocrații necunoscuți de la Bruxelles nu s-au ocupat niciodată de constructiile lor eronate, cele care n-au ținut niciodată de specificul națiunilor, cele reale, ale așa-zisei ideologii ale "unificării europene". Filosofia integrării europene a fost și rămâne un fel de poveste frumoasă.

Așa cum au observat alții înaintea mea, totul seamănă perfect cu modul în care Alain Besançon l-a preluat pe Soljenițîn, în "Originile intelectuale ale leninismului". Adică, un fel de "minciună generalizată, impusă și devenită obligatorie" o ideologie, goală, impusă prin "directive". Și, nici măcar o ideologie, ci o ficțiune politică, dar care a dat rezultate. Cu diferența că spre deosebire de cea marxistă , ideologia "Noii Europe" este una "de catifea", care nu are nevoie, pentru a supraviețui, să-i aresteze pe cei ce gândesc altfel. E deajuns să-i supravegheze: pe internet, în școli, în bănci, prin potofelul electronic, și prin creearea unei noi categorii de turnători: "avertizorii de integritate".

Fostul comisar european Breton a dat cărțile pe față. Mașinăria de la Bruxelles a intrat în panică, Îi amenință noul val din Europa. Ăsta este motivul acțiunii lor din România și sunt gata să o facă și în Germania sau în orice altă țară europeană în care le sunt amenințate șefia și beneficiile uriașe.

„Să așteptăm și să vedem ce se întâmplă. Să ne păstrăm calmul și să aplicăm legile noastre în Europa atunci când acestea riscă să fie eludate și, dacă nu sunt aplicate, ar putea duce la interferențe. Am făcut-o în România și, evident, va trebui să o facem, dacă va fi necesar, și în Germania" - spune Thierry Breton...

Oamenii, pleava societății - cum a fost gratulată - știu că în România s-a produs un abuz împotriva democrației. Rapoartele CSAT au fost desecretizate, CCR a repetat nerușinata experiență a "eratei" cu care a fost salvat Băsescu și a invalidat alegerile pe care cu o zi în urmă le validase...

Mie nu-mi place deloc Georgescu, cu dacopatia și legionarismul lui, dar nu pot să nu văd cum cei suspectați de vreo apropiere de acesta, au intrat sub privirea necruțătoare a Poliției și Parchetelor, și cum lumea "de bună credință" scotocește după declarații ale acestora despre Hitler și legionari, Antonescu sau Zelea Codreanu.

Ni se creează în mod fals imaginea unui popor de admiratori ai legionarilor, deși este un neadevăr cras.
Tot așa cum în urma unor acțiuni asemănătoare, declanșate de Monica Macovei și Traian Băsescu, în Parlamentul European s-a creeat imaginea publică a României, ca fiind "cea mai coruptă țară din lume". La adăpostul acestei abominații a putut avea loc cea mai dură epurare a lumii politice, și a sectorului privat de afaceri, epurare care a costat libertatea și chiar moartea multor nevinovați.

Consider aderarea României la U.E., un fapt mai mult decât benefic pe toate planurile evoluției noastre. Dar o dată cu apariția sintagmei "Europa cu două viteze" s-a observat că în ciuda regulilor stabilite, unii erau "mai egali" decât alții. Ținerea la ușa spațiului Schengen mai bine de 15 ani a României, deși țara noastră avea dreptul de a intra în acest spațiu, în afară de uriașele pierderi financiare de sute de milioane de euro, au înfățișat adevărata "solidaritate" a Europei, cu țări din est, care deși aveau dreptul legal, au fost obligate tacit să se supună celui mai bogat și mai puternic. Nu asta era Europa pe care o visase poporul nostru... Jean-François Revel se întreaba: "Dacă este minciună și iluzie, cum poate să fie ea eficientă ?". În fapt, eficiența s-a demonstrat: a fost impunerea "green-deal"-ul, care a distrus, de fapt, economia Europei...

În ciuda iraționalității lor, ideologiile neomaxiste pretind a se sprijini pe o argumentare stiințifică, dar refuză să ia în considerare argumente și fapte care nu le sunt favorabile și chiar îi contrazic, astfel încât limbajul belferilor care conduc Europa la Strassbourg și Bruxelles este o pură "limbă de lemn". Același Revel spunea că se folosesc, sau chiar se inventează numai elementele favorabile tezei susținute, și se elimină orice contraargument, anulând totodată noțiunile de bine și de rău, în ce-i privește pe cei ce suferă, recte asupra popoarelor mai sărace. S-a ajuns că în filosofia integrării europene s-a ajuns acceptarea ideologiei de credință de un alt tip decât credința Creștină, în Dumnezeu, cea relgioasă tradițional, pentru Europa.

Astfel, putem constata că bandele de lgbtq și apariția în Europa a ideologiei Woke, nu sunt întîmplătoare. E deajuns să frunzăriți recenta carte a filosofului francez Jean Francois Braunstein, profesor la Sorbona, "Religia Woke - cum a căzut pradă Occidentul unei mișcări iraționale", apărută la editura Humanitas, și o să fiți oripilați. Veți înțelege în ce mizerie morală ar fi putut ajunge România, dacă Trump n-ar fi câștigat alegerile în SUA și unele țări europene nu ar fi apucat, deja, să se trezească din acest coșmar neomarxist...

Însă, toate ascest grave derapaje n-ar fi putut avea loc fără George Soros, fără ideologia lui "de catifea", cea a societății deschise și a celor care au sărit s-o sprijine, de cele mai multe ori din neștiință, dar de cele mai multe ori din pur interes de a-și proteja poziția în ierarhia politică, din lăcomie de bani, poziție publică și de carieră. Așa au apărut alături de aceștia, prinși în capcana lor ideologică, masele mari de inadaptați, precum au fost, în România, cei scoși în stradă de neomarxiștii- securiști lui Coldea, cel care a creeat mizeria USR, ajutat de șefii multinaționalelor bucureștene.

În "Revolta maselor", Ortega Y Gasset spune că rolurile intelectualului şi politicianului sunt diferite: "Opera intelectualului aspiră, deseori în zadar, la lămurirea cât de cât a lucrurilor. Misia politicianului, dimpotrivă, constă frecvent în a le face mai confuze decât sunt. A fi de stânga sau de dreapta înseamnă a alege unul dintre nenumăratele moduri care se oferă omului spre a deveni imbecil: amândouă sunt forme de hemiplegie morală". În această hemiplegie se zbate azi, România.

Cu amendamentul că cei de teapa dlui Bolojan și cei din întregul USR, îndoctrinați sau simpli profitori ai ideologiilor europene marca Bruxelles, de mizeria sorosistă, dar și ceilalți politicieni, ai PSD, UDMR, șcl., par a nu vedea uraganul pornit din America, cel care a prins a mătura multe guverne și politicieni europeni. Priviți mai cu atenție către profitorii români ai Uniunii Europene, Bolojan, Nicușor Dan, Kelemen, Lasconi, Ciolacu și partidele (citește - găștile de borfași) din jurul lor: majoritatea dintre ei sunt personajele unei comedii stranii, aceea a maximului tupeu.

Acela de a se re-așeza iarăși la conducerea țării, după ce și-au șters pe ascuns flegmele încasate la vot, și să repare, prin "ordonanța "marfar", a mizeriei" ceeace tot ei au stricat! Asta după ce prin slugile de la CCR au scos țara din puțina democrație pe care o mai avea... Nu par a vedea că au ajuns propriile caricaturi, care duc istoria României către mormânt. Idealurile lor de a-și asigura, bunăstarea, (și propriul lor viitor o dată cu cel al găștilor lor de protejați, neamuri și amante), devin sub ochii noștri, propriile lor haznale, în care cu siguranță că se vor scufunda. Par a fi, încă siguri de statutul lor veșnic, dar cred că se înșeală rău de tot. Timpurile se schimbă, iar cine nu se schimbă o dată cu ele pierde. Și dispare...

Octavian Hoandră