• Tweet

O navă cargo rusească, despre care se crede că transporta două reactoare nucleare pentru submarine - posibil destinate Coreei de Nord - s-a scufundat în circumstanțe misterioase în Marea Mediterană, la aproximativ 100 de kilometri de coasta Spaniei, potrivit unei investigații CNN.

Nava Ursa Major s-a scufundat pe 23 decembrie 2024, iar detaliile incidentului au fost învăluite în secret de atunci. Investigația sugerează că incidentul ar putea reprezenta o intervenție rară și extrem de sensibilă a unei puteri occidentale pentru a împiedica transferul de tehnologie nucleară rusă către Coreea de Nord - un aliat strategic al Moscovei. Nava plecase în voiaj la doar două luni după ce liderul nord-coreean Kim Jong Un trimisese trupe pentru a sprijini invazia rusă din Ucraina.

Misterul privind încărcătura și destinația navei a fost amplificat de activitatea militară din jurul epavei. Avioane americane specializate în detectarea materialelor nucleare au survolat de două ori zona în ultimul an, potrivit datelor publice de zbor. În plus, la o săptămână după scufundare, epava a fost vizitată de ceea ce surse apropiate anchetei spaniole descriu drept o navă rusească de spionaj. În timpul operațiunii au fost raportate încă patru explozii.

Într-un comunicat emis pe 23 februarie, după presiuni din partea opoziției, autoritățile au confirmat căpitanul rus al navei le-a spus anchetatorilor că Ursa Major transporta „componente pentru două reactoare nucleare similare celor utilizate pe submarine" și că nu știa dacă acestea conțineau combustibil nuclear.

Potrivit anchetei spaniole, evenimentele care au dus la scufundarea navei rămân neclare. Una dintre ipoteze este că un tip rar de torpilă ar fi perforat corpul navei. Incidentul a avut loc în ultimele săptămâni ale administrației Joe Biden, într-un moment în care Rusia părea să aibă avantaj pe frontul din Ucraina, iar Washingtonul încerca să evite o confruntare directă cu Moscova.

Ursa Major, cunoscută și sub numele Sparta 3, fusese folosită anterior în campania militară rusă din Siria. Nava a acostat la începutul lunii decembrie 2024 în portul Ust-Luga, din Golful Finlandei, înainte de a se deplasa către terminalele de containere din Sankt Petersburg. Documentul oficial indica drept destinație Vladivostok, în extremul est al Rusiei. Încărcătura declarată includea două „capace de canal" de mari dimensiuni, 129 de containere goale și două macarale industriale Liebherr.

După scufundare, ziarul rus „Kommersant" a relatat că nava „Ursa Major" transporta macarale portuare și trape destinate acoperirii reactoarelor nucleare ale unui nou spărgător de gheață aflat în construcție la Vladivostok.

În octombrie 2024, compania de stat Oboronlogistics, proprietara navei, anunțase că vasele sale primiseră licență pentru transportul materialelor nucleare. Imagini video analizate de CNN arată containere încărcate în cala navei, lăsând spațiu sub obiectele identificate ulterior drept „capace de canal".

Nava a traversat coasta Franței și a fost monitorizată de marina portugheză, fiind escortată de două nave militare rusești: Ivan Gren și Aleksandr Otrakovsky. În dimineața zilei de 22 decembrie, escorta portugheză și-a încheiat monitorizarea.

La aproximativ patru ore după intrarea în apele spaniole, Ursa Major și-a redus brusc viteza. Salvatorii spanioli au contactat echipajul pentru a verifica dacă există probleme, însă răspunsul a fost că situația era sub control.

Aproximativ 24 de ore mai târziu, nava și-a schimbat brusc traiectoria și a transmis un apel de urgență. Ancheta arată că trei explozii produse pe partea dreaptă a navei, în apropierea sălii motoarelor, au ucis doi membri ai echipajului și au lăsat vasul imobilizat.

Cei 14 supraviețuitori au abandonat nava într-o barcă de salvare și au fost recuperați de autoritățile spaniole. La scurt timp după sosirea unei nave militare spaniole, una dintre navele militare rusești de escortă a cerut tuturor ambarcațiunilor să păstreze distanța și a solicitat returnarea imediată a echipajului rus.

Salvatorii spanioli au urcat totuși la bord pentru a căuta supraviețuitori. Imaginile analizate de CNN arată că sala motoarelor era sigilată. Alte containere conțineau deșeuri, plase de pescuit și echipamente diverse.

Potrivit unei surse apropiate anchetei, Ursa Major părea stabilă și nu exista riscul iminent de scufundare. Cu toate acestea, în jurul orei 21:50, nava militară rusă Ivan Gren a lansat mai multe rachete de semnalizare roșii, urmate de patru explozii. Rețeaua Seismică Națională a Spaniei a confirmat detectarea unor semnale compatibile cu explozii submarine în aceeași zonă și la aceeași oră.

La ora 23:10, Ursa Major a fost declarată scufundată.

Supraviețuitorii au fost aduși în portul Cartagena, unde au fost interogați de poliția spaniolă. Potrivit autorităților spaniole, căpitanul navei, Igor Anisimov, a ezitat inițial să discute despre încărcătură, de teamă pentru siguranța sa. Ulterior, el ar fi recunoscut că obiectele declarate drept „capace de canal" erau, de fapt, componente ale unor reactoare nucleare similare celor folosite pe submarine.

Ancheta spaniolă ridică semne de întrebare privind logica unui transport maritim atât de lung între două porturi rusești, în condițiile existenței unei rețele feroviare extinse. Potrivit investigației, reactoarele ar fi urmat să fie livrate în portul nord-coreean Rason, iar macaralele transportate la bord ar fi fost destinate manipulării încărcăturii sensibile.

La patru zile după scufundare, Oboronlogistics a descris incidentul drept un „atac terorist țintit". Compania a afirmat că în corpul navei a fost găurită o deschidere de aproximativ 50 de centimetri, iar metalul era îndoit spre interior, sugerând un impact extern. De asemenea, puntea ar fi fost acoperită de fragmente metalice rezultate în urma exploziei.

Distrugere de dovezi

O săptămână mai târziu, nava rusă Yantar - prezentată oficial drept navă de cercetare, dar acuzată frecvent de activități de spionaj în apele NATO - a revenit la locul epavei și a rămas în zonă timp de cinci zile. În acest interval au fost detectate alte patru explozii, posibil produse pentru distrugerea unor dovezi aflate pe fundul mării.

Autoritățile spaniole au precizat că epava se află la o adâncime de aproximativ 2.500 de metri și că recuperarea cutiei negre ar necesita resurse tehnice semnificative și ar implica riscuri majore. Unii experți au pus însă sub semnul întrebării această explicație, mai ales în lipsa unor dovezi privind contaminarea radioactivă.

Interesul Statelor Unite pentru incident a fost evidențiat și de survolurile efectuate de aeronave WC135-R, specializate în detectarea materialelor radioactive. Aceste avioane sunt utilizate de obicei pentru monitorizarea activităților nucleare în zone sensibile, precum Arctica rusă sau Iranul.

Ipoteza potrivit căreia reactoarele ar fi fost destinate Coreei de Nord a apărut după ce regimul de la Phenian a publicat, în decembrie 2025, imagini cu ceea ce susținea a fi primul său submarin nuclear. Fotografiile nu ofereau însă dovezi clare privind existența unui reactor funcțional.

Experții consultați de CNN afirmă că un eventual transfer de tehnologie nucleară militară din partea Rusiei către Coreea de Nord ar reprezenta un pas major în relația dintre cele două state și ar provoca îngrijorări serioase în Coreea de Sud și în rândul aliaților occidentali.

Ancheta spaniolă avansează și ipoteza că avarierea inițială a navei ar fi putut fi provocată de o torpilă supercavitantă de tip Barracuda, capabilă să perforeze corpul unei nave la viteze foarte mari fără a produce o explozie puternică. Alți experți consideră însă mai probabilă utilizarea unei mine magnetice plasate direct pe coca vasului.

Nici autoritățile ruse, nici armatele spaniolă și britanică nu au comentat oficial concluziile investigației. Pentagonul a refuzat, de asemenea, să ofere detalii.

Astfel, misterul încărcăturii navei Ursa Major și circumstanțele exacte ale scufundării sale rămân, cel puțin pentru moment, ascunse pe fundul Mării Mediterane.