• Tweet

Cel mai grandios spectacol de mahala, ne-a pocnit peste ochi, în toată splendoarea lui. O altfel de deschidere a Jocurilor Olimpice din curtea învinețitului franțuz din buza avionului. Lovit de o palmă a nevesti-si, da' cu mâna rușilor. Asta dacă nu o știați. Și în acest caz, tot rusul vinovat! Se putea altfel?! Nicicum!

Menajeria a început cu Omerta și pupat inelul. Nu al Mucului cel Mic. Nu. Al ăluia bătrân care-l bătea pe spate, părintește pe Muc, în văzul camerelor tv.. să vadă toată planeta cine e jupânul. El primea felicitările! Locotenenții "il capo di tutti i capi" au pupat inelul și au jurat credință. La om! Ca să știe la cine se dă raportul și cine face legea. Aia a Omertei! Ce a avut de citit Muc nu a interesat pe nimeni. Nu aveau de ce. Pentru că nu a avut nimic de spus. Doar de citit. Neinteresant! Grețos.

Devenise PM! Chiar, Ciolacu a fost? Proiectul "mucul de carton" a fost înscăunat și gâtul va fi întors ca în ultimii 10 ani de o doamnă. Nelipsită, competentă (pe bune, să trăiți), ca o verigă a unui lanț scurt îmbrăcat în catifea și mătase. Așa a funcționat și în perioada dulapului. Femeia din spatele tronului. Pe care o vede doar cine trebuie, în rest... ai doar senzația că face parte din peisaj. Cameleon! Felicitari, doamnă! Sunteți bună! Prea bună pentru un proiect ratat. Da' Jupânu'... merită încă 5 ani acolo!

Ați aerisit aseară menajeria? Că a rămas căsuța plină de miros de influenceri și de ghiolbani. E păcat în așa finețuri să vă intoxicați cu gratar, bere, și animăluțe pitice de pădure. Și sarmale! Și sconcși! Când vor ridica sconșii cozile, o să vă asfixiați toți cei rămași în casa aia mare și acaretele din jur. Că ăștia funcționează în tastaturi doar pe bază de verzișori. Dacă vine iarna, verdele se usucă și pământul se pârjolește. Ați mai experimentat asta de două ori. Repetiția e mama înțelepciunii.

Dar nu-i nimic. O să vă salveze cultura. Aia autentică! Toți oamenii de la Humanitas! Care gândesc liber! Democratic! Și scriu frumos pe centurile de socializare. Cu patimi, cu foc, cu liste și lagăre. De reeducare, pentru juma' de nație. Doamna de la sectorul 1 avea și sacii cu voturi ciordite la dânsa? Că poate nu ies la numărătoare. Nu? E albită deja. Restul sunt penali. Ăia ai celorlalți. Nu ai mucului sau Jupânului. Băieții buni, fără Scorsese, se țineau de braț cu unul de cântă la chitară și între două corzi sau coarde, sau cum dorește căprioara, erau la braț în toate pozele. Alea cu maimuța! Ca să ne arate că s-a întors. Să fie ca-n plandemonie. Pe cai mari, cu trabuce și înecat în bani. Mulți! Datoria statului român făcută de el și ai lui. Da' plătită de fraieri.

Crucile lui Becali au fost? Normal că da. Că doar leagă groapa dintre două cădelnițe: una el, cu crucile, și cealaltă mintea, ițele și combinațiile lui Hrebe. Eternul! Precum crucea. Pe ăsta cu crucile îl așteptăm să iasă pe bulevard dupa parada aia mișto cu banane și blugi de urmează. Cu mucușorii de mână. Și să o tragă cu cântarea. Aia bisericească!

Menajerie în toată regula. Sau poate o grădină zoologică cu animăluțe cărora le era doar foame. Dar în rest, ele, animăluțele cu buze moi și umede, care erau echidistanți, corecți politic, cu uia în gură. Și slava! Să nu uităm! Daaa, și seringa. Mai ales. Același desen animat de rulează de cinci ani încoace. Sub alte titluri. Subiectul și subiecții fiind aceiași. Doar decorul din prim plan se mai schimbă, fundalul rămânând același: două culori: albastru și galben.

Baidănii de cotro! Cred că așa ar trebui să se numească de aici înainte câștigătorii. Nu contează că ăla era în afara firescului. Acoperit de cnn, haznaua yankeilor. Până când căzu cortina și adevărul ieși la iveală. Nu s-a auzit încă la tastaturile menajeriei. Am văzut că lumea pe acolo, era mulțumită, că e în sfârșit "independentul" la putere și o să fie pe meritocrație. A cui? A mucilor, probabil!

La pachet au fost livrați și "oamenii de afaceri". Adică, gulerele albe ale nației. Oamenii de afaceri care fac contracte cu statul. Care stat e pixul din mâna mucului de azi. Datorii de plătit, ce naibii. La greu! Ăștia toți au fost producătorii filmului "Menajeria de telefon"! Acu' trebuie să vândă biletele ca să încaseze bănuțul. Înapoi! Că țevile sunt cam goale. Și apă caldă ioc. Da' Manole? Manole a fost? Sau avea treabă să trezească leul din somnul cel de moarte. Păi ce, nu are arahat ventilatoare?! Pe bune? Că se pregatește de alt scenariu. Ăla franțuzit, am înțeles! Tot cu viruși ideologici! Ăia de se împrăștie cu 7 m/s! Ați uitat? Las' că iese acu domn' Străinu și vă aduce aminte! Pe știință! Și mai vin și ăia de la epidemiologie să bage guvernu' în carantină ca e infectat, mă! Ideologic!

În rest fu frumos! Toți la locurile lor, cu telefoanele în mânuțe, cu live urile pe centuri, cu sarmalele în bot, că Vlady nu le livră caviarul. E ocupat și un pic supi. Sau nu! Că doar e unul păun de pădurice care-și îndeplini misiunea. Marele Alb și-a făcut datoria. Binecuvântă momentul și Muc cel Mic întoarse spatele după ce-l salută cu degețelele. La final s-a făcut că nu-l vede! Nu-i nimic. Binecuvântarea începe cu litera B! Și blestemul la fel! E diferența de vibrație doar! A poporului sau a unei jumătăți de neam. Ăla de e pleavă!

O menajerie de telefon ca un zbor deasupra unui cuib de cuci. Ce? Nu are cucul cuib? Serios?! Păi nici ăștia! Că sunt tineri, frumoși și liberi. Și le plac bananele și blugii. Și sunt școliți la școala aia cu spirale și se pregătesc să nu mai aibă nimic, dar să fie fericiți. Și să o ardă la comun! În tot și cu toate. Da' lăutari nu au fost? Păcat! Nu-i nimic! Poate a făcut o cântare doamna blondă! Fără Cheloo! Cum erau versurile alea?

"Da' nu vrei tu să te duci dracu?
Cu tot cu mă-ta și cu tac-tu
Că ne-ai făcut pe toți cu capu'
Nu știu de ce m-am complicat
Știi și tu că ești ratat."

Cam așa o să cânte Jupânul! La final! Când la spartul petrecerii, peste ceva timp, o să plângă la o masă în zori de zi, cu patru cuburi aruncate în pahar! A fost trădat! Iară! Da' o sa sune ca un inm! De tastatură!

Zoe Dantes